NATO va deschide un nou centru în Polonia până la sfârşitul acestui an

NATO va deschide în Polonia, până la sfârşitul acestui an, un nou centru de expertiză şi pregătire pentru activităţi de spionaj şi antiterorism, în contextul tensiunilor intensificate dintre Rusia şi alianţa militară vestică.

Aproximativ 40 până la 70 de soldaţi NATO vor fi amplasaţi la noul centru, numit NATO Counter Intelligence Center of Excellence în oraşul Cracovia, a raportat duminică săptămânalul german Die Welt am Sonntag

Polonia şi Slovacia au semnat un memorandum de înţelegere privind înfiinţarea noului centru NATO la sfârşitul lunii septembrie. Conform memorandumului, un total de 10 state NATO vor fi implicate în acest efort.

Luna trecută, NATO şi-a deschis centre de comandă în România, Bulgaria, Estonia, Lituania şi Letonia. Alexander Gruşko, reprezentantul permanent al Rusiei la NATO, a criticat acţiunile şi a declarat că acestea vor alimenta o atmosferă artificială de confruntare cu Moscova.

Sâmbătă, NATO şi-a lansat cel mai mare exerciţiu militar al său în peste un deceniu. Aproximativ 36.000 de soldaţi şi civili participă la acest exerciţiu, care implică 130 de avioane, 16 elicoptere precum şi 60 de nave de luptă şi submarine. Manevrele militare se vor încheia în 6 noiembrie.

Rusia a criticat în repetate rânduri amplificarea prezenţei militare a NATO lângă graniţele sale, susţinând că o astfel de mişcare reprezintă un pericol pentru pacea regională şi internaţională.

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs la începutul anului trecut, după ce liderul rus Vladimir Putin s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a abandonat în ultimul moment. Acest fapt a declanşat proteste de stradă, înăbuşite prin violenţă de jandarmii ucraineni. Au urmat protestele ample de pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri ce au legitimat parcursul european pe care îl doreşte poporul ucrainean.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să îi sprijine pe separatiştii din est şi să anexeze Crimeea în martie 2014, fapt ce i-a atras o serie de sancţiuni din partea Occidentului. Kievul şi aliaţii săi vestici afirmă că Rusia îi ajută pe separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu soldaţi, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are.

Un acord de pace, numit Minsk II, a fost încheiat între taberele combatante din Ucraina în cadrul unui summit desfăşurat în capitala belarusă Minsk în 12 februarie şi la care au participat Rusia, Ucraina, Franţa şi Germania. Acel acord a introdus mai multe măsuri, precum încetarea focului, retragerea armamentului greu de pe ambele părţi ale liniei frontului şi reforme constituţionale în Ucraina până la sfârşitul acestui an.

Regimul de încetare a focului, inclus în acordul de la Minsk, a fost încălcat în mod repetat de ambele părţi până când acestea au semnat un nou armistiţiu la 1 septembrie, care a rezistat până acum.

Aproximativ 8.000 de persoane, incluzând civili şi soldaţi, au fost ucise de la izbucnirea conflictului din estul Ucrainei în aprilie 2014, conform unui raport al Înaltului Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului.