NATO pregăteşte o forţă de reacţie rapidă împotriva Rusiei

Forţele armate ucrainene din Sloviansk. Ucraina. 4 mai 2014.
Forţele armate ucrainene din Sloviansk. Ucraina. 4 mai 2014. (youtube.)

Cele 28 de ţări ale Alianţei au aprobat o nouă forţă militară provizorie de răspuns rapid pentru se proteja de Rusia şi alte ameninţări, iar o unitate iniţială va fi operaţională anul viitor, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Forţa interimară va fi înlocuită în 2016 de una permanentă, a adăugat el.

“Ne protejăm aliaţii şi ne susţinem partenerii”, a spus Stoltenberg reporterilor la o întâlnire anuală a miniştrilor de externe ai NATO.

Secretarul de stat american John Kerry a cerut diplomaţilor altor naţiuni să contribuie corect la operaţiunile alianţei, susţinând că “nu putem avea o securitate ieftină în secolul 21.”

Este foarte probabil ca aceasta să fie ultima întâlnire a miniştrilor de externe ai NATO care au monitorizat Forţa Internaţională pentru Asistenţă şi Securitate, formată în principal din soldaţi NATO şi care a urmărit să stabilizeze Afganistanul la scurt timp după invadarea acestuia în 2001.

Miniştrii de externe au aprobat, de asemenea, menţinerea pe durata anului 2015 a unor măsuri pentru asigurarea securităţii membrelor NATO aflate în imediata apropriere a Rusiei, a declarat Stoltenberg. Astfel de măsuri includ un număr crescut de patrule aeriene deasupra Mării Baltice şi rotaţia continuă a unităţilor militare NATO în ţări precum Polonia şi republicile baltice.

Un oficial senior al NATO, a declarat sub anonimat că noua componentă terestră a forţei – de mărimea unei brigăzi şi alcătuită din aproximativ 3.000-4.000 de soldaţi trimişi de Germania, Norvegia şi Olanda – este aşteptată să devină operaţională începând cu 1 ianuarie.

Noile mişcări ale NATO au declanşate de acţiunile agresive ale Rusiei în Ucraina şi au loc într-un moment în care forţele guvernului ucrainean şi separatiştii proruşi din estul Ucrainei au încheiat marţi un nou acord de încetare a focului care va fi pus în aplicare de vineri.

Dar, aşa cum s-a întâmplat cu acordul de încetare a focului semnat în 5 septembrie, care a fost încălcat aproape zilnic şi s-a soldat cu peste 1.000 de morţi în trei luni, este destul de improbabil ca noul acord, care promite să suspende luptele dintre cele două tabere, să aibă un efect puternic asupra schimbării situaţiei.