NASA publica imagini Deep Space - [video]

Telescopul Spaţial Hubble a captat cea mai nouă imagine din masiva grupare de galaxii Abell 2744. Cea mai profundă captură a unui ciorchine de galaxii. Arată cele mai tinere şi transparente galaxii detectate în spaţiu. 9 ianuarie 2014.
Telescopul Spaţial Hubble a captat cea mai nouă imagine din masiva grupare de galaxii Abell 2744. Cea mai profundă captură a unui ciorchine de galaxii. Arată cele mai tinere şi transparente galaxii detectate în spaţiu. 9 ianuarie 2014. (NASA.gov.)

Cele două telescoape ultra performante, Hubble şi Spitzer, au conlucrat pentru un studiu cu privire la, ceea ce oamenii de ştiinţă consideră una dintre imaginile de la începuturile universului. Peisajul descoperit a fost unul fascinant: o grupare, aparent dezordonată şi sălbatică, plină de stele albastre ce nu sunt încă structurate definitiv într-o galaxie spiralată obişnuită, notează TheStar.com.

În schimb, cercetătorii cred că în anii de început ai universului se puteau găsi o abundenţă de galaxii mici, neregulate şi efervescente, cu stele ce se formau foarte rapid. Aceştia au mai observat că galaxiile se ciocneau între ele în majoritatea locurilor.

”Este precum finalul unui foc de artificii, numai că este aproape de începutul timpului”, a declarat Ray Villar, purtătorul de cuvânt al Space Telescope Science Institute, ce se ocupă de cercetările efectuate de Hubble pentru NASA.

Noile rezultate şi imagini de la începuturile cosmosului au fost făcute publice marţi în cadrul întâlnirii anuale a Societăţii Astronomice Americane de la Naţional Harbor.

Aceasta nu este prima oară când Hubble, aflat în al treilea deceniu de funcţiune, a efectuat o ”sondare în adâncime” a Universului, prin concentrarea viziunii într-un punct minuscul, timp îndelungat, pentru a colecta lumina străveche.

Un nou proiect de observare, numit Câmpurile de Frontieră, a suplimentat timpul capturat de Hubble cu informaţii preluate prin viziune infraroşu de Spitzer, şi completate cu cele al unui alt telescop spaţial numit Observatorul Chandra X-Ray.

În ”prim planul” noii imagini este un ciorchine de galaxii numit Abell 2744, ce conţine sute de galaxii. Termenul ”prim plan”, este probabil un termen incomplet deoarece aceste galaxii se află la 3,5 miliarde de ani lumină distanţă – a durat 3,5 miliarde de ani ca lumina să ajungă la Hubble.

Gravitatea ciorchinelui de galaxii crează un efect asemănător cu cel al unei lentile ce măreşte imaginea sutelor de galaxii aflate în planul secund – multe dintre ele sunt la o distanţă de peste 12 miliarde de ani lumină şi au emis aceea lumină în primele ere de la formarea galaxiilor.

”Lumina ce formează o cale în jurul acelor chiorchini este curbată”, a menţionat Jennifer Lotz, un astronom al Space Telescope Science Institute, în cadrul conferinţei de marţi.

Astrofizicienii cred că expansiunea iniţială a universului, denumită Big Bang, ar fi avut loc cu aproximativ 13,7 miliarde ani în urmă, o măsurătoare ce a putut deveni mai precisă în ultimii ani cu ajutorul informaţiilor oferite de telescoapele spaţiale.

”În timpurile de început Universul trecea printr-o perioadă albastră, stelele erau albastre, erau stele tinere, fierbinţi, precum cele pe care le vedem în constelaţia Orion, a precizat Garth Illingworth, un profesor în astronomie la Universitatea California şi unul din oamenii de ştiinţă implicaţi în noile cercetări.

Văzute prin telescoape, aceste tinere galaxii par roşii, deoarece lumina lor a fost ”întinsă” – culoarea s-a schimbat în miliardele de ani.

”Dacă te duci acolo, în realitate, lumina lor este toată albastră. Dacă ai te-ai fi putut opri în acel univers tânăr, ai putea vedea acele galaxii albastre în jurul tău la fel de mari ca luna. Dar nu te-ai putea duce la o plimbare printre stele, deoarece pe atunci nu existau planete. Materia din cosmos era în mare parte hidrogen, cu puţin helium şi aproape nici un al atom mai mare de atât”, a declarat Illingworth.

Anahita Alavi, un student absolvent al departamentului de fizică şi astronomie al Universităţii California din Riverside, ne oferă o explicaţie complementară.

"Era cu mult, mult mai sălbatic decât ceea ce vedem astăzi. Toate erau mult mai aproape una de cealaltă. Posibilitatea ca acele galaxii să se ciocnească una cu cealaltă, şi să se contopească între ele, era mare", a menţionat Alavi.

Formarea stelelor a prins viteză timp în ultimele câteva miliarde de ani. Dar atunci, acum aproximativ 9 miliarde de ani, situaţia s-a calmat semnificat şi a devenit mai organizată. Stele se formau la o rată mai mică. Universul în expansiune a devenit casa a miliarde de galaxii maiestuoase, spiralate şi eliptice – şi, pe cel puţina una dintre ”pietre”, astronomii îl privesc prin telescop.

În articol este inclusă o înregistrare cu imaginile universului grupului de galaxii Abell 2744 captatate de Hubble în anul 2011, anterioară celei publicate marţi.