NASA: Acum 2 miliarde de ani pe Marte curgeau râuri
Noi descoperiri în regiunea australiană Pilbara ar putea ajuta vehiculul Curiosity în căutarea de viaţă pe Marte (NASA / JPL-Caltech)
Pe Marte curgeau râuri acum două miliarde de ani. Dovada este adusă de descoperirea unor pietre netede, foarte asemănătoare cu cele care se găsesc pe marginea râurilor pe Pământ, ce au fost fotografiate şi analizate de robotul laborator "Curiosity" al NASA, care, de pe 6 august, explorează Gale Crater. Anunţul a fost publicat în revista „Science” de către geologii conduşi de Rebecca Williams de la Institutul de Ştiinţe Planetare, din Tucson, Statele Unite ale Americii.
Pietrele amestecate cu nisip, care au format roci conglomerate, au fost detectate între marginea de nord a craterului Gale şi poalele Muntelui Sharp, în centrul craterului. Conform analizei făcute de geologi, forma şi mărimea lor sunt tipice rocilor transportate de apă pe distanţe lungi. Pietrele au fost depuse în urmă cu aproximativ 2 miliarde de ani de un flux de apă care avea o adâncime între 3 şi 90 cm şi o viteză între 0,2 şi 0,75 metri pe secundă. De-a lungul timpului, oamenii de ştiinţă au mai descoperit şi alte indicii ale prezenţei apei pe Planeta Roşie: în septembrie anul trecut, de exemplu, "Curiosity" a descoperit o piatră sculptată datorită curgerii apei. Pietrişul şlefuit de apă, însă, reprezintă o premieră absolută.
"Este prima dată că am observat pietriş transportat de apă pe Marte", a afirmat William Dietrich de la Universitatea Berkeley din California.
„Un flux de apă continuu poate reprezenta un mediu de viaţă durabil", a declarat John Grotzinger de la California Institute of Technology din Pasadena. "Acum ne vom muta spre Muntele Sharp în căutarea de urme organice, dar oricum acest lucru ne asigură că am găsit deja primul mediu potenţial locuibil".
Călătoriile umane pe Marte sunt încă o misiune dificilă. Cercetătorii americani au descoperit că astronauţii, odată îmbarcaţi spre Planeta Roşie, ar absorbi chiar din timpul călătoriei doze foarte mari de radiaţii cosmice, ne mai vorbind de cele cu care ar fi bombardaţi o dată ajunşi pe suprafaţa planetei.
"În ceea ce priveşte doza de radiaţii absorbite, ar fi ca şi cum te-ai supune unei scanări CAT completă la fiecare 5/6 zile", a declarat Cary Zeitlin, cercetătorul de la divizia "Space Science and Engineering Division" de la Institutul de Cercetare Southwest. Prima misiune umană pe Marte - atâta timp cât fondurile alocate de NASA în acest scop nu sunt anulate – nu este anunţată mai înainte de 2030.
