Motivarea în cazul Rarinca: Urmărirea penală a fost făcută cu încălcarea unor articole din Codul de procedură penală
alte articole
Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a dat luni publicităţii motivele pentru care Mariana Rarinca, femeia acuzată că a şantajat-o pe şefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fost achitată definitiv pe 21 mai, după şase luni de arest preventiv.
"Contrar susţinerilor procurorilor de caz, Curtea constată că urmărirea penală s-a desfăşurat faţă de inculpata Rarinca Mariana cu încălcarea dispoziţiilor art.6 parag.1 comb. cu parag.3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cât şi a prevederilor art.8 din Codul de procedură penală privind caracterul echitabil al procesului penal. În art. 16 alin. 1 din Constituţia României se stipulează că cetăţenii sunt egali în faţa legii şi autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. De asemenea, Curtea de la Strasbourg, în jurisprudenţa sa, a arătat că respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale constituie esenţa unei societăţi democratice", se arată în motivare.
Judecătorii Curţii de Apel mai precizează că urmărirea penală s-a efectuat de către procurorii de caz, în perioada 4 - 27 iunie 2014, fără ca Marianei Rarinca, să-i fie respectate garanţiile procesuale prevăzute de lege.
Judecătorii au mai constatat că susţinerea DNA conform căreia Mariana Rarinca a avut o atitudine procesuală nesinceră, "aşa încât perspectiva reeducării şi corijării acesteia este posibila numai prin majorarea pedepsei închisorii cu executarea în regim de detenţie" nu este fondată.
De asemenea, magistraţii Curţii de Apel susţin că procurorii au invocat, în mod abuziv, "existenţa unor fapte imaginare, compromiţătoare pentru persoana vătămată Livia Stanciu, ca obiect al ameninţării cu darea în vileag către presa".
Mai mult, motivarea deciziei instanţei de fond - Tribunalul Bucureşti - nu cuprinde analiza probelor care au servit ca temei pentru soluţionarea laturii penale a cauzei şi nici apărările Marianei Rarinca, astfel cum prevăd dispoziţiile art.403 alin.1 lit.c Cod procedură penală, mai arată sursa citată.
Curtea de Apel mai arată, cu privire la infracţiunea de tentativă de şantaj de care a fost acuzată femeia, că la fila 20 din rechizitoriu se reţine că, în perioada 16.10.2013 - 13.12.2013, Mariana Rarinca i-a trimis martorului Radu Stanciu (cumnatul Liviei Stanciu) patru mesaje tip SMS, cu un vădit caracter ameninţător pentru Livia Stanciu. De exemplu: "16 octombrie 2013 - "nu pot să mai aştept. Nu o să va placă, dar m-am hotărât să nu mai ţin cont decât de mine şi de ai mei"; 3 decembrie 2013 - "Am semnat cu o televiziune şi voi spune tot ce ştiu cu date concrete şi cu martori"; 13 decembrie 2013 - "Sunt în drum spre Bucureşti, nu mai am milă de nimeni, o să iasă aşa de urât încât poate să-şi dea demisia. Am vrut doar banii mei".
Potrivit motivării CAB, susţinerea din rechizitoriu în sensul că există o unitate naturală de infracţiune, tentativă pedepsibilă la infracţiunea de şantaj, săvârşită în perioada august/septembrie 2013 - decembrie 2013 de către Mariana Rarinca, este contrazisă de probele dosarului.
Conform declaraţiilor lui Radu Stanciu coroborate cu declaraţia Liviei Stanciu, în decembrie 2013, acesta i-a adus la cunoştinţă că Mariana Rarinca a solicitat suma de 20.000 euro, invocând datorii restituite creditorilor defunctului Andrei Stanciu, cu condiţia de a nu "se duce la presă".
Curtea mai reţine că, la începutul lunii mai 2014, Livia Stanciu "a primit-o din milă pe Mariana Rarinca în locuinţa sa din Bucureşti", deşi, în luna aprilie, a sunat-o şi i-a spus că nu stă de vorbă cu "şantajişti nenorociţi". Ca urmare a discuţiei de un sfert de oră purtate cu Rarinca la ora 7 dimineaţa, "tot din milă", Livia Stanciu i-a dat acesteia suma de 800 lei, 200 lei reprezentând cheltuieli de transport şi 600 lei pentru efectuarea intervenţiei chirurgicale a nepoatei acesteia.
Judecătorii au mai considerat că fiind lipsită de fundament şi susţinerea procurorilor DNA, că există tentativa la infracţiunea de şantaj, pe motiv că Mariana Rarinca a încercat să-l utilizeze pe martorul Radu Stanciu ca intermediar, astfel încât ameninţările din mesaje şi solicitarea sumei de bani să ajungă la Livia Stanciu.
De asemenea, judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti nu au luat în considerare declaraţiile date de Livia Stanciu şi Radu Stanciu cu privire la solicitarea sumei de 20.000 de euro de către Mariana Rarinca, în scopul dobândirii unui folos patrimonial injust, scrie Hotnews.
În dispozitivul soluţiei, Curtea de Apel Bucureşti a constatat că fapta de şantaj, pentru care Mariana Rarinca a fost trimisă în judecată, nu are caracter penal, motiv pentru care a dispus achitarea acesteia.
În motivele de apel, Mariana Rarinca a declarat că acuzaţia de şantaj se bazează doar pe declaraţia (neînregistrată audio şi video) a Liviei Stanciu şi a martorului Radu Stanciu, iar procurorii DNA au favorizat-o pe şefa ÎCCJ.
Rarinca a mai susţinut că percheziţia efectuată de DNA la domiciliul său a avut drept scop doar confiscarea de la ea a "oricărui petec de hârtie care ar fi putut compromite imaginea Liviei Stanciu".
Reamintim că Mariana Rarinca a fost trimisa in judecata de procurorii DNA pe 1 iulie 2014, fiind acuzată că a şantajat-o pe şefa ÎCCJ, Livia Stanciu. Potrivit procurorilor, în perioada august/septembrie 2013 - 3 iunie 2014, Rarinca a ameninţat-o pe Livia Stanciu cu darea în vileag a unor fapte imaginare, compromiţătoare pentru aceasta şi pentru soţul ei.
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră deFacebook.
