Moscova studiază o "politică culturală a statului" pentru a evita scenariul ucrainean

Pamflet, preşedintele rus Vladimir Putin
Pamflet, preşedintele rus Vladimir Putin (Ioana Florea Nuţ / Epoch Times România)

Proiectul a fost discutat la o reuniune prezidată de şeful administraţiei prezidenţiale, Serghei Ivanov: "Nu trebuie să permitem respingerea valorilor tradiţionale şi divizarea societăţii provocată din exterior", aşa cum s-a întâmplat în Kiev, relatează miercuri, Asia News.

Fapte şi numere demonstrează că gigantul rus are o situaţie socială dificilă, dincolo de faţada sa de superputere.

Un vechi proverb care spune că „nu tot ce zboară se mănâncă" se aplică mai multor naţiuni care doresc să arate lumii o imagine mai bună, îmbunătăţită prin fraze frumoase de propagandă şi câteva filme publicitare. Dar, la fel ca şi în cazul altor ţări, Rusia are multe de ascuns şi acesta este motivul pentru care, potrivit unor critici interni, Vladimir Putin încearcă să distragă atenţia ruşilor de la starea reală din cea mai mare parte a ţării.

Printre ultimele? O "politică culturală a statului" care să nu permită în Rusia acelaşi scenariu ca în Ucraina:"respingerea valorilor tradiţionale" şi o "divizare a societăţii provocată din exterior". Este ceea ce discută administraţia prezidenţială rusă: Serghei Ivanov, şeful administraţiei, a subliniat urgenţa acestei propuneri în cadrul unei reuniuni care a avut loc la 31 martie, cu grupul de lucru responsabil de elaborarea "bazelor" acestui proiect. "Cele mai recente evenimente din Ucraina demonstrează ce grave consecinţe de stat poate avea respingerea valorilor tradiţionale şi o divizare a societăţii provocate din exterior - a spus politicianul - Nu putem permite ca acest lucru să se întâmple, nu avem dreptul". Omul lui Vladimir Putin, Ivanov a subliniat importanţa unei politici de la nivel central pentru a consolida identitatea civilă, viaţa naţională şi culturală a poporului rus.

La rândul său, consilierul prezidenţial, Vladimir Tolstoi a sugerat că fundamentele politicii culturale a statului trebuie să se bazeze "pe unitatea şi integritatea" ţării, precum şi "particularităţile fiecărei regiuni, grup de oameni şi limbă". Potrivit acestuia, obiectivul "nu este cum să se reinterpreteze trecutul sau cum să se interpreteze prezentul, ci o prefigurare a viitorului care se doreşte pentru Rusia". "Una din principalele provocări - a adăugat consilierul - este nevoia de a revigora cultura". "Dacă vrem să facem acest lucru - a concluzionat el - avem nevoie să inoculăm cultura de la o vârstă foarte fragedă".

De ceva timp, analiştii şi presa independentă din Rusia se plâng că este în curs o accelerare a tendinţei de a standardiza informarea şi educaţia la linia oficială, suprimând voci şi poziţii critice împotriva puterii. Anul trecut au fost aprobate două ghiduri în baza cărora va fi elaborat "manualul unificat" de istorie pentru şcoli, o iniţiativă promovată direct de Putin, care va intra în rândul personajelor istorice din manualul de istorie. Criza din Ucraina, cu trimiteri la patriotism şi "lupta împotriva fascismului şi nazismului" - întruchipate, în conformitate cu autorităţile ruse, de grupurile extremiste apărute pe marginea protestului de la Maidan, în Kiev - a declanşat un adevărat război ideologic.

Agenţia de ştiri de stat RIA Novosti a fost închisă şi reînfiinţată cu scopul de a "restabili imaginea Rusiei", iar televiziunea independentă Dozhd a fost umbrită de canale prin cablu, după ce a lansat un studiu în care se avansau îndoieli cu privire la strategia sovietică în timpul asediului nazist din Leningrad. Andrei Zubov, un profesor de la prestigioasa Universitate de Relaţii Internaţionale din Moscova, a fost concediat pentru că a criticat de mai multe ori abordarea presei cu privire la politica Kremlinului în Ucraina şi Crimeea, şi a comparat Rusia cu Germania anilor '30.

Recent, Duma de Stat a primit un proiect de lege pentru a stabili o nouă sărbătoare naţională: Ziua"Cuceririi Parisului". Este vorba despre sfârşitul campaniei din Rusia: invazia efectuată de către Napoleon în 1812 şi încheiată cu o înfrângere dezastruoasă, şi distrugerea celor mai multe din trupele franceze şi străine. Eveniment ruşinos pentru Occident, pe care Kremlinul îl contrapune din ce în ce mai mult istoriei şi valorilor sale.