Moldova se menţine în topul ţărilor cu cele mai multe cereri la CEDO
În 2016, Moldova a fost din nou în topul ţărilor cu cele mai multe cereri la CEDO. În baza hotărârilor Curţii, statul a plătit ca despăgubiri o sumă care depăşeşte bugetul instanţelor judecătoreşti pentru anul 2015.
CEDO (Curtea Europeană pentru Drepturile Omului) (www.royaltv.ro)
Potrivit Raportului de activitate al Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) pentru anul 2016, analizat şi prezentat în cadrul unei conferinţe de presă de către preşedintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Vladislav Gribincea şi directorul de programe Promo-Lex, Alexandru Postică, în anul 2016, R. Moldova se menţine în topul ţărilor cu cele mai multe cereri depuse la CEDO, ceea ce arată în primul rând încrederea scăzută a moldovenilor în sistemul de drept din ţară.
Pe parcursul anului 2016 CEDO a înregistrat 839 de cereri îndreptate împotriva Moldovei, cu 17% mai puţin decât în anul 2015. Scăderea se datorează, în principal, scăderii popularităţii Curţii, după ce în anii 2011-2016 CEDO a respins fără o motivare explicită circa 8.500 de cereri moldoveneşti, iar acest fapt a avut un efect descurajant asupra avocaţilor.
Lipsa îmbunătăţirilor la capitolul respectării drepturilor omului se explică şi din rata înaltă a cererilor moldoveneşti pe cap de locuitor. Raportat la populaţia ţării, numărul cererilor depuse la CEDO împotriva Moldovei este foarte mare. La acest capitol, în anul 2016, Moldova se afla pe locul 7 din cele 47 de ţări membre ale Consiliului Europei. În 2016, moldovenii s-au adresat la CEDO de 4 ori mai mult decât media europeană.
Din 1998 până în 2016, CEDO a înregistrat peste 12.650 de cereri îndreptate împotriva Moldovei. La 31 decembrie 2016, 1.283 de cereri moldoveneşti încă aşteptau să fie examinate. 93,4% dintre acestea au şanse mari de succes. Acest număr este mai mare decât numărul total de cereri în baza cărora Moldova a fost condamnată în ultimii 20 de ani.
Până la 31 decembrie 2016, CEDO a pronunţat 339 de hotărâri în cauzele moldoveneşti, dintre care 23 în anul 2016. La acest capitol, Moldova devansează cu mult Germania, Spania sau Olanda, ţări care au aderat la Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului cu mult timp înaintea Moldovei şi au o populaţie cu mult mai mare decât cea a Moldovei.
Doar în 1,9% din hotărâri, CEDO a constatat că Republica Moldova nu a violat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Cele mai frecvente tipuri de violări constatate de CEDO în cauzele moldoveneşti sunt neexecutarea hotărârilor judecătoreşti (hotărâri mai vechi), anchetarea inadecvată a maltratărilor şi deceselor, detenţia în condiţii proaste, casarea neregulamentară a hotărârilor judecătoreşti irevocabile, precum şi maltratarea sau recurgerea la forţa excesivă de către exponenţii statului.
În baza tuturor hotărârilor şi deciziilor pronunţate până la 31 decembrie 2016, Republica Moldova a fost obligată să plătească peste 16.200.000 euro (236.807 euro în 2016). Aceasta sumă este mai mare decât întregul buget al instanţelor judecătoreşti pentru anul 2015 care a fost de circa 15.715.000 euro.
