'Moartea' lui Fidel Castro face ravagii la bursă

Când se răspândeşte zvonul că Fidel Castro a murit şi câteva zile mai târziu liderul cubanez este văzut în viaţă, cineva de la Miami pierde 100.000 de dolari. Nu se ştie exact cine, dar este unul din investitorii care participă la un fond pe termen lung, creat în 1993, care mizează pe valoarea pe care o vor avea investiţiile americane în insulă după ce va fi ridicat embargoul economic impus Cubei de SUA, notează marţi ziarul El Mundo.

Fondul în sine investeşte direct cumpărând acţiuni la aceste companii, mizând pe cât vor creşte după ce va fi ridicat embargoul. Potrivit celui care l-a creat, Thomas J. Herzfeld, nu este vorba de investiţii posibile, ci de acele companii care au tendinţa naturală de a investi în insulă, precum industria maritimă, turismul, infrastructura industrială şi bunurile stabile. În mod firesc, spune Herzfeld, este ca firme precum cea maritimă Carnival, vasele mari şi constructorii navali să participe la renovarea şi modernizarea unei ţări care de aproape 50 de ani nu mai făcut investiţii în infrastructuri, în actualizarea tehnologiei, construcţia de imobile şi integrarea serviciilor turistice pe o insulă scăldată de soare şi mare aproape tot anul.

Herzfeld, patron al 'Herzfeld Caribbean Basin', conduce acest fond de investiţii din biroul său din Miami Beach, pariind pe fluctuaţiile bursei din New York şi pe ceea ce percepe drept o evoluţie naturală a relaţiilor dintre cele două ţări. Mai ales după ce Administraţia lui Barack Obama a ridicat restricţiile privind comunicaţiile şi sumele de bani trimise de cubanezo-americani rudelor din insulă, urmând politica de deschidere a lui Bill Clinton.

'M-am înşelat de atâtea ori cu ridicarea embargoului. Dar se va întâmpla şi asta este doar o chestiune de timp', spune el. Şi are câştiguri. Anul trecut, investiţiile plasate pe lista companiilor pe care Herzfeld le alege cu grijă, bazată pe o serie de informaţii confidenţiale, a avut o rată de întoarcere a capitalului de peste 10%, nu de 4 % indicată de Standard&Poor. Dar şi pierderi. Mai ales când la Miami apar zvonuri privind moartea lui Castro. Zvonul declanşează o cursă a investiţiilor crezând că moartea liderului cubanez va duce la ridicarea embargoului. Dar, aşa cum s-a întâmplat şi luna trecută, Fidel Castro apare câteva zile mai târziu, în viaţă şi susţinând un discurs de câteva ore, iar investitorii îşi pierd banii.

'Este un domeniu volatil, fără îndoială. Dar pentru a reuşi ceva, trebuie să greşeşti de câteva ori. Este o investiţie împotriva curentului', a explicat ziarului Wall Street Journal, Stuart Frankel, director al firmei Stuart Frankel Corp. Fondul creat de Herzfeld este unic în felul său, dar nu este prima dată când cineva de la Miami se gândeşte să facă bani când economia insulei va fi accesibilă tuturor. Acum zece ani, Universitatea din Miami a făcut un studiu privind impactul noilor investiţii în Cuba 'postCastro'. Concluziile au fost clare: acolo nu există nimic, lipseşte totul. Este un fel de El Dorado pentru investitori. Dar, potrivit Asociaţiei Economiştilor Cubanezi, care se reuneşte anual la Miami şi care prezintă regulat studii economice, investiţiile americane în insulă nu au toate un viitor asigurat.

În general vor trebui să-şi dispute spaţiul de investiţii cu alte ţări, precum Spania şi Canada, care şi-au asigurat câteva spaţii, mai ales în industria turismului. Şi, dincolo de comicul situaţiei, din când în când apar indivizi în Florida care creează baze de date pentru a încuraja reclamaţiile ce vor trebui prezentate într-o viitoare Cubă democratică. Lumea îşi mai aduce aminte de cei care au creat o bază de date pentru crescătorii de vite expropriaţi, cu achitarea prealabilă a 150 de dolari la prezentarea fierului cu care îşi marcau animalele, pentru a le putea reclama. Ca şi cum o vacă sau un cal ar putea să trăiască 50 de ani. După cum se vede, pe unii nostalgia i-a îmbogăţit.