Fidel Castro, în căutarea credinţei

Papa Benedict al XVI-lea l-a primit, în ultima zi a vizitei sale pastorale în Cuba, pe părintele revoluţiei cubaneze Fidel Castro. Despre posibila revenire a lui Fidel Castro la credinţă se vorbeşte demult, acest lucru fiind confirmat de fiica sa Alina şi de deschiderea din ce în ce mai mare pe care liderul cubanez o manifestă în scrierile sale pentru temele religioase, notează cotidianul italian Corriere della Sera.

În pofida vechilor presupoziţii, Vaticanul nu l-a excomunicat niciodată pe Fidel Castro. Cea mai apropiată faţă bisericească a devenit pentru părintele revoluţiei cubaneze monahul brazilian Frei Betto, care s-a întâlnit cu liderul cubanez de mai multe ori pe an, însă fără a dezvălui vreodată conţinutul discuţiilor avute cu el. Cu toate acestea, în cartea sa publicată în 1985, Betto scria că 'deschiderea lui Castro în ceea ce priveşte temele religioase continuă să sporească'.

Monahul brazilian a fost văzut de nenumărate ori la Havana în 2006, când inopinata operaţie la colon la care a fost supus Fidel Castro l-a obligat pe acesta să-i transmită puterea fratelui său, Raul. În acele zile, Fidel era într-adevăr între viaţă şi moarte şi la el aveau acces doar câteva persoane, între care şi Frei Betto, aminteşte publicaţia italiană.

Potrivit mărturiilor altui teolog brazilian, Leonardo Boff, el ar păstra acasă un bilet pe care l-a primit de la Fidel Castro. 'Dacă vreodată voi afla credinţa, cum era în copilăria mea, acest lucru se va întâmpla datorită vouă, Leonardo şi Betto', scria Castro în bilet. După cum relata Boff în 2006 pentru cotidianul italian, el nu poate uita cum, după o noapte lungă, Fidel le-ar fi spus celor doi prieteni ai săi: 'În ziua morţii mele aş vrea să fiţi alături de mine'. De atunci, Boff are mereu acasă un bilet de avion spre Cuba.

Fidel a subliniat mereu caracterul incompatibil între marxism şi credinţa creştină, iar înainte de 1991 catolicii nu puteau fi admişi în Partidul Comunist Cubanez. Ulterior, Fidel Castro şi-a exprimat admiraţia faţă de atitudinea Papei Ioan Paul al II-lea în probleme care se refereau la viitorul omenirii, de la dezvoltarea cu sprijinul forţelor exterioare până la mediul înconjurător.

Întrevederea istorică dintre Fidel Castro şi Papa Ioan Paul al II-lea, din 1998, a impresionat întreaga lume, însă nimeni nu a aflat niciodată ce au vorbit cei doi în timpul discuţiei lor private. Fără îndoială, această situaţie se va repeta şi în cazul discuţiei cu Benedict al XVI-lea, este convins cotidianul italian.