Misterul unei tăbliţe sumeriene schimbă istoria: trigonometria a fost inventată de babilonieni

„Matematica a fost inventată de greci.” Această certitudine pe care am învăţat-o de mici, de astăzi s-ar putea să nu mai fie atât de reală. Şi toate acestea din cauza unei tăbliţe mici din lut, care a fost descifrată pentru prima dată - după mai mult de un secol - şi care pare că grupează elementele de bază ale trigonometriei. Tabelul trigonometric ar fi fost realizat de o civilizaţie antică născută în Mesopotamia, între al III-lea şi al II-lea mileniu î.Hr.: babilonienii.

Este concluzia la care au ajuns cercetătorii de la Universitatea din New South Wales (UNSW Sydney), Australia, primii care au fost capabili să descifreze vechea relicvă de acum 3.700 de ani.

„Acesta este cel mai vechi tabel trigonometric al lumii - afirmă Norman Wildberger, lider al studiului publicat în Historia Mathematica – şi îl precede pe Hipparchus cu mai mult de 1.000 de ani.”

Hiparh sau Hipparchus (cca. 190 î.Hr. — cca.120 î.Hr.) este cel mai mare astronom al Antichităţii, fondatorul astronomiei ştiinţifice. A completat teoria epiciclurilor şi a utilizat pentru prima dată metodele trigonometrice în astronomie.

Dar acum, Hipparchus îşi vede subminată supremaţia de tată al trigonometriei, ramura matematicii care poate „rezolva” orice triunghi: baza teoremei lui Pitagora, cu mulţi ani înainte de naşterea lui Pitagora însuşi.

Cunoscută sub numele de Plimpton 322, tăbliţa misterioasă a fost găsită la începutul anilor 1900 în sudul actualului Irak de către arheologul Edgar James Banks: cel care a inspirat personajul lui Indiana Jones.

„Până acum - spune Wildberger - marele mister a fost acela de a înţelege scopul tăbliţei: de ce scribii antici au înfruntat sarcina complexă de a genera aceste numere, si care a fost scopul lor? Cercetările noastre arată că Plimpton 322 descrie formele de triunghiuri dreptunghiulare folosind un nou tip de trigonometrie, bazat pe relaţii în loc de unghiuri şi cercuri. Este o lucrare matematică fascinantă care demonstrează un anumit geniu”, concluzionează cercetătorii.

Potrivit matematicianului, această descoperire „deschide noi posibilităţi, nu numai pentru cercetarea matematicii moderne, dar, de asemenea, pentru predarea acesteia. Cu Plimpton 322 avem o trigonometrie mai uşoară şi mai precisă, are avantaje evidente în comparaţie cu a noastră. Beneficii care ar putea fi utilizate în viitor”, de exemplu în sistemele grafice digitale.

Constă dintr-o serie de numere gravate cu caractere cuneiforme, aranjate în patru coloane şi cincisprezece rânduri, cu părţi incomplete.

„Plimpton 322 a nedumirit matematicienii timp de ani de zile”, spune cercetătorul Daniel Mansfield şi datorită părţilor lipsă ale secvenţelor numerice reconstituite de Universitatea din Australia s-a stabilit că descoperirea este „cel mai vechi tabel trigonometric din lume”. Tăbliţa preţioasă, păstrată în Columbia University Libraries, a fost datată între 1822 şi 1762 î. Hr.

Şi astfel abordarea aritmeticii şi a geometriei de către babilonieni ar putea schimba educaţia matematică modernă, demonstrând că şi principiile de bază ale culturii noastre ştiinţifice pot evolua.

„Probabil a fost descoperită doar o mică parte a comorii tăbliţelor babiloniene - conchide cercetătorul - şi lumea matematicii tocmai a început să realizeze că această matematică antică şi sofisticată are multe să ne înveţe.”

Mai multe informaţii: Historia Mathematica: Plimpton 322 is Babylonian exact sexagesimal trigonometry