Ministrul Irimescu, despre tarele agriculturii: "S-a omorât spiritul de iniţiativă în România"

Conceptul "agriculturii româneşti" este un concept forţat, a explicat ministrul Agriculturii, mulţi dintre cei ce trăiesc la ţară fiind încadraţi la categoria "fermieri", pentru a nu îi număra la şomeri.
Porumb recoltat şi depozitat la poartă în judeţul Ialomiţa
Porumb recoltat şi depozitat la poartă în judeţul Ialomiţa (Epoch Times România)

Percepută drept "subdezvoltată, incapabilă, autosuficientă în cele mai multe părţi" la Bruxelles, agricultura României suferă de multe probleme, a explicat noul ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, într-un interviu publicat luni de România Liberă.

Deşi România are forţă de muncă ieftină şi Dunărea pe care s-ar putea transporta ieftin cerealele, "ne-am bătut joc de ce am avut", ajungându-se ca ţara noastră să importe practic mai de toate. În fapt, în România, însuşi conceptul "agriculturii româneşti" este un concept forţat, a opinat ministrul, explicând că s-a format un monopol al marilor proprietari în timp ce micii proprietari nu au acces la finanţare, la consultanţă şi piaţă şi nu se asociază pentru a deveni o forţă, aşa cum fac fermierii din vest.

"Avem ferme foarte mari, pe de-o parte, care au ajuns să tragă după ele o bună parte a agriculturii, şi o multitudine de ferme mici, pe de altă parte. Dacă vă uitaţi la statistică, noi figurăm cu cel mai mare număr de fermieri din Uniunea Europeană, cu şapte milioane de oameni pe care sigur e greu să îi numim fermieri. Este un concept puţin forţat în sensul în care s-a asimilat ca fermier sau agricultor orice cetăţean al României care trăieşte în mediul rural şi trăieşte de pe urma unui hectar sau jumătate de hectar de teren agricol. Eu i-aş numi pe aceştia mai degrabă cetăţeni care nu au nevoie de teren agricol ca să nu îi numărăm la şomeri", a opinat Irimescu.

Conform acestuia, o altă mare problemă este că în perioada comunistă, în România, practic s-a omorât spiritul antreprenorial. Ministrul a reamintit că în acest an ţara noastră va returna Uniunii Europene opt sute de milioane de euro pe dezvoltare rurală, bani cu care s-ar fi putut construi sau ajuta o economie rurală în care oamenii să aibă alternative la a lucra într-o fermă pe un salariu mic şi pe o muncă destul de grea. Însă, pe lângă faptul că fermierii cu greu au putut accesa aceste credite, se mai ridică şi problema că nu avem o experienţă a spiritului antreprenorial în România, a susţinut ministrul.

"Dacă mergeţi în provincie să daţi cincizeci de mii de euro unui tânăr, o să aveţi mare problemă în a găsi acel tânăr care să accepte o astfel de provocare, pentru că nu mai avem acest spirit antreprenorial. Până în ’90, în Polonia era posibil să pleci cu şase lăzi de mere în Israel şi să te întorci cu patru de portocale. Vorbesc de un caz concret aici. Le vindeai şi făceai profit. Ei aveau o libertate de mişcare. La noi, a fost foarte rău că s-a omorât spiritul de iniţiativă în România. Din cauza asta, foarte puţini după revoluţie au început să facă afaceri, să rişte, căci sigur este un risc enorm", a declarat Irimescu.

O altă problemă de care suferă agricultura românească este carenţa la consultanţa agricolă, mulţi români ajung să producă fără să se gândească însă mai înainte la piaţa pentru produsul lor.

"Agricultura este o ştiinţă. Să te apuci de agricultură pentru că ai făcut şi nişte bani este o glumă. Ori eşti expert, ori te laşi. Ne trebuie consultanţă agricolă, camere agricole. Eu toate astea le-am pus printre priorităţile mele. La ora actuală, camerele agricole sunt nefuncţionale, trebuie rediscutat. S-au modificat proiecte până nu au mai fost funcţionale. Eu am o soluţie şi pentru irigaţii, prin lacuri de acumulare. La irigaţii s-au cheltuit multe miliarde, cum s-au aruncat banii şi la autostrăzi, şi tot nu avem. Foarte important este să se înţeleagă că agricultura este cea mai importantă. Ea dă mâncare. Fără bombe putem trăi, dar fără mâncare nu. Toată migraţia vine de la mâncare", a subliniat Irimescu.

Interviul integral poate fi citit aici