Miniştrii de externe ai Chinei şi Rusiei fac front comun împotriva Occidentului
alte articole
Miniştrii de externe ai Chinei şi Rusiei au afirmat, marţi, legăturile strânse ale ţărilor lor, pe fondul unor critici intense şi al unor noi sancţiuni occidentale împotriva celor două puteri, generate de încălcările drepturilor omului.
Wang Yi şi Serghei Lavrov au respins criticile la adresa sistemelor lor politice autoritare şi au spus că vor colabora pentru a continua "progresul global" în diverse probleme - de la schimbările climatice, la pandemia de virus Wuhan.
La întâlnirea lor iniţială din oraşul Nanning din sudul Chinei, care a avut loc luni, Wang şi Lavrov au acuzat SUA de amestec în afacerile altor ţări şi au cerut administraţiei Biden să se alăture acordului nuclear iranian, lucru pe care Joe Biden l-a abordat cu prudenţă după declaraţii avântate făcute în campania electorală.
Atât Rusia, cât şi China menţin relaţii strânse cu Teheranul. Rusia a ajutat Iranul la construirea industriei sale nucleare, iar China este principalul importator de ţiţei iranian, sabotând chiar sancţiunile americane impuse de administraţia Trump după retragerea din acordul nuclear iranian, în mai 2018.
Cei doi oficiali au continuat retorica anti-occidentală la o conferinţă de presă, marţi, când Wang a criticat aspru sancţiunile coordonate impuse de Uniunea Europeană, Marea Britanie, Canada şi Statele Unite împotriva oficialilor chinezi în legătură cu încălcările drepturilor omului în regiunea uigură Xinjiang.
Citiți și China doreşte să "rescrie" Biblia şi Coranul pentru a le alinia cu ideologia marxistă
"Ţările ar trebui să se unească pentru a se opune tuturor formelor de sancţiuni unilaterale", a afirmat Wang. „Aceste măsuri nu vor fi adoptate de comunitatea internaţională”.
Lavrov a declarat că sancţiunile determină ca Rusia şi China să colaboreze mai strâns şi a acuzat Occidentul că vor să „impună tuturor propriile reguli, pe care le consideră că ar trebui să stea la baza ordinii mondiale”.
Citiți și Politician anti-Putin părăseşte Rusia după ce a fost lovit de o boală misterioasă
Genocidul pe care regimul comunist îl organizează de mai mulţi ani împotriva uigurilor din Xinjiang este bine documentat.
„Dacă Europa a rupt aceste relaţii, pur şi simplu distrugând toate mecanismele create de mulţi ani ... atunci, probabil, în mod obiectiv, acest lucru duce la faptul că relaţiile noastre cu China se dezvoltă mai repede decât ceea ce a rămas din relaţiile cu ţările europene, a spus Lavrov.
Într-o declaraţie comună emisă după întâlnire, cei doi miniştri au afirmat că nicio ţară nu ar trebui să caute să impună forma sa de democraţie alteia.
Citiți și Patru inimi primite în zece zile. Industria jafului de organe al Chinei comuniste merge înainte
„Intervenţia în afacerile interne ale unei naţiuni suverane sub scuza 'avansării democraţiei' este inacceptabilă”, se spune în declaraţia comună.
Acuzată de detenţia pe scară largă a uigurilor în lagăre de muncă şi abuzuri sistematice asupra membrilor comunităţii uigure, inclusiv prin recoltarea forţată de organe, regimul comunist susţine că uigurii şi alte grupuri minoritare musulmane din Xinjiang au participat voluntar la cursuri de formare profesională şi de-radicalizare, negând acuzaţiile că peste 1 milion au fost închişi în lagăre de reeducare, unde sunt supuşi unui program de sinizare forţată, fiind obligaţi să respingă cultura nativă şi să jure loialitate Partidului Comunist şi liderului său Xi Jinping.
Mass-media, guvernele străine şi grupurile de drepturile omului afirmă că abuzurile, inclusiv munca forţată, violurile sistematice au loc frecvent.
China a răspuns imediat, luni, la demersul UE, impunând sancţiuni asupra a 10 oficiali europeni şi patru instituţii, despre care a spus că au afectat interesele Chinei şi „au răspândit cu răutate minciuni şi dezinformări”. Persoanelor li s-a interzis să viziteze China continentală, Hong Kong şi Macao şi li s-a interzis să se angajeze în relaţii financiare cu instituţiile chineze.
China şi Rusia au construit o relaţie puternică în ultimii ani, bazată pe opoziţia faţă de Occidentul liberal condus de SUA, precum şi pe cooperarea în chestiuni militare, tehnologie şi comerţul cu resurse naturale.
Partidul comunist aflat la conducerea Chinei nu permite nicio opoziţie politică şi controlează prin teroare societatea civilă. Rusia, pe de altă parte, în ciuda faptului că nu controlează informaţia atât de strict şi este mai permisivă cu vocile dizidente, reprimă dizidenţa politică organizată şi persoanele care se implică activ în lupta politică împotriva Kremlinului.
Asupra Rusiei au fost impuse sancţiuni occidentale de câţiva ani pentru confiscarea Crimeei, sprijinul acordat separatiştilor din Ucraina şi pentru persecuţia criticilor guvernului.
Noul sistem de sancţiuni UE impus Chinei este similar celui impus de Legea Magniţki - legislaţie SUA votată bipartizan în timpul administraţiei Obama, care autorizează guvernul SUA să sancţioneze pe cei pe care îi consideră vinovaţi de încălcări majore ale drepturilor omului - prin îngheţarea bunurilor şi interzicerea vizelor pentru SUA.
China şi SUA au purtat discuţii în Alaska, săptămâna trecută, care s-au dovedit nefructuoase. Relaţiile dintre SUA şi Rusia au primit o lovitură puternică joi, după ce Putin a fost etichetat drept ucigaş de către Joe Biden, în timpul unui interviu acordat unui canal de televiziune american.
Tot marţi, ministrul australian de Externe Marise Payne şi omologul ei din Noua Zeelandă, Nanaia Mahuta, au afirmat într-o declaraţie comună că împărtăşesc îngrijorările cu privire la situaţia drepturilor din vestul Chinei şi s-au alăturat celor care cer o anchetă independentă.
„Astăzi, subliniem importanţa transparenţei şi responsabilităţii şi reiterăm apelul nostru către China de a acorda acces semnificativ şi neîngrădit în Xinjiang experţilor ONU şi altor observatori independenţi”, se menţionează în declaraţie.
Citiți și 8 martie? Violul în grup - arma preferată de tortură în lagărele Chinei comuniste
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a afirmat într-o declaraţie că un răspuns unit „trimite un semnal puternic celor care încalcă sau abuzează de drepturile internaţionale ale omului şi arată că vom întreprinde acţiuni suplimentare în coordonare cu partenerii noştri care au aceleaşi valori”.
Regimul comunist a judecat recent doi cetăţeni canadieni, Michael Spavor şi Michael Kovrig, sechestraţi în China după ce Canada a arestat-o în 2019 pe Meng Wanzhou, un şef executiv al gigantul Huawei, pe baza unui mandat de arestare american. SUA vor că Meng să fie extrădată pentru a se confrunta cu acuzaţii de fraudă, iar episodul a înfuriat China, care consideră că detenţia lui Meng este motivată politic, deşi ea este arestată în legătură cu eludarea sancţiunilor impuse de SUA Iranului.
Citiți și Iad: Puşcăriile Rusiei încep să semene cu ale Chinei. Povestea unui deţinut politic al Kremlinului
Premierul canadian Justin Trudeau a negat orice legătură între sprijinul ţării sale pentru impunerea de sancţiuni şi soarta canadienilor Spavor şi Kovrig, potrivit televiziunii canadiene CTV.
China i-a acuzat pe Spavor şi Kovrig că au colaborat pentru a fura secrete de stat chineze, dar nu a oferit detalii şi a interzis accesul mass-media şi al diplomaţilor de la proceduri.
