Miliţia Maritimă: Pescari chinezi poartă un “război hibrid” în mările asiatice

Raportul anual al Departamentului Apărării al SUA adresat Congresului SUA, publicat în luna august, a descris evoluţiile în domeniile militar şi de securitate ale forţelor armate chineze şi a atras atenţia asupra “Miliţiei Maritime a Forţelor Armate ale Poporului” (MMFAP), o flotă de pescuit armată finanţată de Beijing - folosită pentru confruntările maritime cu intensitate scăzută şi pe post de paravan, pentru prezenţa militară chineză tot mai mare în Marea Chinei de Sud, relatează site-ul de ştiri Zero Hedge.

“MMFAP este un departament al miliţiei naţionale a Chinei, o forţă înarmată şi formată din civili şi disponibilă pentru mobilizare”, a precizat Pentagonul. “MMFAP joacă un rol major în activităţile de constrângere folosite de China pentru a-şi atinge obiectivele politice fără luptă”.

"Miliţia maritimă" a jucat un rol semnificativ în numeroasele operaţiuni şi incidente militare din ultimul deceniu, inclusiv hărţuirea din 2009 a navei americane USNS Impeccable, incidentul din 2012 din reciful Scarborough, incidentul din 2014 care a implicat platforma petrolieră Haiyang Shiyou-981 şi haosul din jurul Insulelor Senkaku în 2016.

În august 2017, statul comunist chinez a folosit Marina Armatei de Eliberare a Poporului (MAEP), Paza de Coastă a Chinei şi navele MMFAP pentru a patrula în jurul insulei Thitu, ca răspuns la planul Filipinelor de a moderniza pista de pe acea insulă.

Andrew Erickson, profesor la Colegiul american pentru Război Maritim, a declarat că Pentagonul a tras un semnal prin definirea oficială a pericolului ce îl reprezintă navele de pescuit care stau la pândă în apele chineze – lucru despre care s-a vorbit şi în raportul anual al Ministerului nipon al Apărării, numit “Apărarea Japoniei, 2018”.

Amiralul Scott Swift, comandantul Flotei americane din Pacific, a recunoscut MMFAP ca fiind o ameninţare legitimă. "Să fim atenţi să nu îi caracterizăm ca pe un grup dezorganizat de pescari", a afirmat el într-un interviu din 2017. "Cred că au o comandă şi un control clar; ei nu acţionează la întâmplare".

Miliţia maritimă chineză este unică. "Numai Vietnamul are o forţă aproximativ echivalentă, dar nu este în aceeaşi ligă cu China. Beijingul are în mod evident cea mai mare şi mai capabilă miliţie maritimă din lume”, a afirmat Erickson.

În timp ce numărul total al ambarcaţiunilor de pescuit din miliţia maritimă este necunoscut, Pentagonul a notat că guvernul provincial din Hainan a comandat 84 de nave de pescuit de capacitate mare, cu carene consolidate şi cu depozit de muniţie. Navele au fost livrate unităţii din Hainan a acestei Miliţii la sfârşitul anului 2016. Această unitate aparte a MMFAP este de asemenea cea mai profesională, salariile sunt plătite independent de orice responsabilităţi comerciale clare legate de pescuit, membrii săi fiind recrutaţi din rândul veteranilor”, a mai susţinut Pentagonul în raportul său.

Potrivit Asia Times, “deşi nu sunt înarmate, multe dintre aceste ambarcaţiuni şi-au consolidat carenele pentru atacuri în forţă: câteva ambarcaţiuni vietnameze au fost lovite şi s-au scufundat în cadrul unei dispute provocate de instalarea de către China a unei platforme petroliere în Zona Economică Exclusivă a Vietnamului. Iar în 2016, bărci ale pazei de coastă coreene s-au răsturnat după ce nave chineze au intrat în ele. Unele ambarcaţiuni de pescuit chineze au fost echipate cu tunuri cu apă şi membrii echipajului sunt dotaţi cu arme pentru lupta corp la corp pentru a respinge îmbarcarea pe navele lor: un membru al pazei de coastă sud-coreene a fost înjunghiat fatal în Marea Galbenă, în 2011, în timp ce se îmbarca pe o ambarcaţiune chineză implicată în pescuit ilegal”.

Miliţia Maritimă chineză, numită de unii şi “cea de-a treia flotă” a Beijingului”, îi oferă regimului comunist abilitatea de a încercui o zonă de conflict cu sute de ambarcaţiuni de pescuit, transformând orice confruntare cu un inamic într-o situaţie haotică. Publicaţia Asia Times susţine că această manevră ar putea provoca probleme grave statelor democratice, întrucât navele americane, japoneze, sud-coreene sau din Asia de Sud-Est s-ar teme să scufunde aceste ambarcaţiuni aşa-zis “civile”.

Erickson a declarat că Beijingul devine din ce în ce mai sofisticat în implementarea tuturor elementelor celor trei servicii maritime. "În 2017, chinezii au efectuat o operaţiune coordonată, formată din Marină, Paza de coastă şi miliţii în jurul insulei Thitu, ocupată de filipinezi".

De asemenea în 2017, o flotă de 260 de nave de pescuit chineze au operat în apele din jurul grupului de insule Senkaku (Diaoyu), fiind susţinute de şase nave ale Pazei de Coastă chineze şi de nave ale Marinei care au menţinut distanţa, monitorizând operaţiunea.

Masiva flotă de ambarcaţiuni de pescuit aflată sub controlul Beijingului îi permite guvernului comunist să plaseze puncte de observare în zona disputatelor Insule Spratly, fără să desfăşoare active maritime precum paza de coastă, unităţi maritime sau soldaţi.

“Forţele chineze se află şi în jurul tuturor insulelor disputate [din Marea Chinei de Sud], şi nu doar în cazul celor pe care le ocupă”, a afirmat Harry Harris, fostul şef al Comandamentului american din Pacific, în prezent ambasador în Coreea de Sud, într-o audiere în Congresul SUA.

Asia Times a notat că Miliţia Maritimă a fost puternic implicată în recentele confruntări legate de insulele disputate care alcătuiesc imperiul Beijingului în Marea Chinei de Sud.