Marina chineză modernizată ar putea întrece forţa maritimă americană. S-ar putea încheia jocul pentru SUA în Pacific

Anul trecut, Marina chineză a depăşit din punct de vedere al mărimii Marina SUA, iar acum analişti militari occidentali iau în considerare faptul că noul program de modernizare a navelor şi sistemelor de arme chineze a oferit Beijingului capabilităţi de intimidare semnificative şi specifice în zonele disputate ale Mării Chinei de Sud şi în jurul Taiwanului, potrivit site-ului de ştiri Zero Hedge.

Un nouă evaluare detaliată a ziarului The New York Times (NYT) cu privire la masiva dezvoltare a puterii maritime a Chinei, deplânge faptul că acest lucru „a schimbat echilibrul puterii în Pacific în moduri pe care SUA şi aliaţii săi de abia încep să le înţeleagă”.

Articolul NYT trage un semnal de alarmă asupra faptului că, în timp ce puterea de foc a Marinei SUA rămâne superioară celei a flotei chineze în expansiune, navele de luptă americane nu mai deţin cu uşurinţă dominaţia globală în Pacific: „Acest lucru înseamnă că o porţiune tot mai mare a Oceanului Pacific – unde SUA a operat fără nicio provocare de la bătăliile maritime ale celui de-al doilea război mondial – este din nou un teritoriu contestat, cu nave de luptă şi avioane chineze hărţuind în mod regulat avioanele şi navele SUA şi ale aliaţilor săi”.

Aceasta este o tendinţă recunoscută recent şi de noul comandant al forţelor americane din Oceanul Indian şi Oceanul Pacific. „China este capabilă acum să controleze Marea Chinei de Sud în toate scenariile, mai puţin în cazul unui război cu SUA”, a afirmat amiralul Philip S. Davidson, în luna martie, în cadrul procedurii de confirmare a sa în Senat.

Amiralul Davidson a explicat în declaraţii scrise, trimise la acea vreme Congresului SUA, că China dezvoltă „capabilităţi asimetrice” în sectorul rachetelor sofisticate anti-navă şi a războiului cu submarine. „Nu există nicio garanţie că SUA ar câştiga un viitor conflict cu China”, a concluzionat el.

În ultimul an, au fost publicate o serie de rapoarte detaliate care au confirmat că Beijingul militarizează rapid insulele artificiale pe care le-a construit în Marea Chinei de Sud, folosind în acelaşi timp această „prezenţă terestră” pentru a lansa revendicări atât în privinţa apelor internaţionale cât şi a spaţiului internaţional.

Aşa-numita „linie celor nouă puncte” a Beijingului înconjoară aproximativ 90% din apele contestate din Marea Chinei de Sud şi se întinde până la 2.000 de km distanţă faţă de China continentală şi până la câteva sute de km distanţă de Malaezia, Vietnam şi Filipine – totul în această zonă vag definită, care potrivit Beijingului, s-ar afla sub incidenţa „drepturilor sale maritime istorice”.

Marea Chinei de Sud este o linie comercială asiatică vitală, prin care trec anual mărfuri în valoare de 5 trilioane de dolari – de fapt, ONU estimează că o treime din transporturile maritime globale anuale trec pe aici. Totodată, se crede că există rezerve semnificative de petrol şi gaze naturale nefolosite.

Marina chineză a fost implicată în incidente tot mai ostile împotriva forţelor filipineze şi, recent, un avion al Marinei SUA care zbura la peste 5.000 de metri deasupra acestei mări a fost contactat pe neaşteptate de chinezi şi a fost avertizat să plece imediat şi să nu mai revină acolo „pentru a evita orice fel de neînţelegere”, potrivit unui articol publicat de CNN.

Iată cum descrie NYT câteva dintre cele mai semnificative incidente maritime ce au implicat nave americane şi aliate în Marea Chinei de Sud:

Când două nave de luptă americane – distrugătorul USS Higgins şi crucişătorul USS Antietam – au navigat la câţiva km distanţă de insulele disputate Paracel în luna mai, nave de luptă chineze au fost trimise pentru a răspunde la ceea ce Beijingul a descris ulterior ca fiind un „act provocator”. China a făcut la fel cu trei nave australiene care au trecut în luna aprilie prin Marea Chinei de Sud.

De asemenea, exerciţiile militare chineze din această zonă au devenit tot mai dese, lucru care permite Armatei de Eliberare a Poporului (AEP) să-şi etaleze o gamă variată de echipamente noi şi avansate.

NYT continuă:

“Sarcina construirii unei Marine puternice nu a fost niciodată atât de urgentă precum este astăzi”, a afirmat preşedintele chinez Xi Jinping în luna aprilie, în timp ce prezida o procesiune maritimă în largul insulei sudice chineze Hainan, ce a deschis un exerciţiu militar care a implicat 48 de nave şi submarine. Ministerul chinez al Apărării Naţionale a precizat că acela a fost cel mai mare exerciţiu maritim desfăşurat de la înfiinţarea Republicii Populare Chineze în 1949. Chiar şi în condiţiile în care SUA desfăşoară un război comercial împotriva Chinei, navele de luptă şi avioanele chineze au grăbit ritmul operaţiunilor lor în apele din largul Japoniei, Taiwanului şi insulelor şi recifelor pe care le revendică în Marea Chinei de Sud, în ciuda obiecţiilor venite din partea Vietnamului şi Filipinelor.

În ciuda promisiunilor repetate – care au fost făcute şi în timpul administraţiei fostului preşedinte Barack Obama – că Beijingul nu va militariza Marea Chinei de Sud prin insulele sale artificiale, oficialii chinezi au recunoscut recent că statul comunist amplasează rachete în acele teritorii, precizează Zero Hedge.

În luna iunie, în timpul vizitei secretarului american al apărării Jim Mattis la Beijing, preşedintele Xi Jinping l-a avertizat că China nu va ceda „niciun centimetru” din teritoriul pe care îl consideră acum ca fiind al său.

Marina Chinei s-a extins rapid începând cu anul 2000 şi aceasta completează o forţă de luptă deja imensă formată din peste două milioane de soldaţi.

În timp ce dimensiunea armatei chineze nu a fost niciodată o problemă presantă, cât timp Beijingul era în urmă tehnologic şi în privinţa echipamentelor militare, acum se pare că acest lucru s-a schimbat drastic în ultimii câţiva ani.