Merkel speră că Moldova nu va ajunge în vizorul Rusiei după Ucraina

Cancelarul german Angela Merkel a declarat că speră că preşedintele rus Vladimir Putin nu va încerca în Republica Moldova aceeaşi strategie pe care o foloseşte în Ucraina, exprimând suportul ţării sale pentru eforturile depuse de Moldova în vederea consolidării relaţiilor sale cu Europa, spre nemulţumirea Moscovei.

Întrebată joi la o conferinţă de presă alături de preşedintele român Klaus Iohannis, aflat în vizită în Germania, dacă consideră că există un risc ca vecinul estic al României să intre în vizorul Moscovei, Merkel a răspuns: “Ei bine, noi sperăm că nu.”

Germania şi România, ambele membre UE, se consideră a fi foarte apropiate din punct de vedere politic de Republica Moldova şi vor susţine noul guvern pro-UE al lui Chiril Gaburici, a adăugat Merkel.

Republica Moldova, una dintre cele mai sărace ţări ale Europei, situată între Ucraina şi România, a ratificat un acord politic şi comercial cu UE, refuzând colaborarea cu blocul vamal condus de Rusia.

“Există o mulţime de paşi mărunţi care arată că Moldova ne este un partener apropiat”, a adăugat cancelarul german, citând eforturile Uniunii Europene de a uşura impactul avut asupra economiei moldave de către interdicţia rusă asupra importurilor de vin şi alimente din Moldova ca răspuns la orientarea acesteia către UE.

Iohannis a declarat că nu există pe moment indicaţii că Moscova va inter eni în Republica Moldova.

Merkel şi Iohannis au declarat că actuala criză din Ucraina a pus lumina reflectoarelor pe situaţia din Transnistria, o regiune separatistă a Moldovei care are legături strânse cu Rusia. Moscova a avertizat Chişinăul că ar putea pierde această regiune dacă se apropie şi mai mult de Europa.

Premierul britanic David Cameron a avertizat în această săptămână că Rusia ar putea încerca să destabilizeze alte ţări din estul Europei dacă nu va fi trasă la răspundere pentru acţiunile sale din Ucraina. “Următoarea la rând ar putea fi Moldova sau unul dintre statele baltice”, a declarat acesta.

În plus, preşedintele român de centru-dreapta a declarat că nu este nevoie ca premierul ungar Viktor Orban să ia partea etnicilor maghiari care locuiesc în alte ţări din regiune, inclusiv în România, Ucraina, Slovacia şi Serbia, a susţinut Moscow Times.

Iohannis a afirmat că menţine un contact strâns cu partidele politice care reprezintă minoritatea maghiară din România, adăugând că “nu există nicio problemă ungară în România.”

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs la începutul anului trecut, după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a abandonat în ultimul moment. Acest fapt a declanşat proteste de stradă, înăbuşite prin violenţă de jandarmii ucraineni. Au urmat protestele ample de pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri ce au legitimat parcursul european pe care îl doreşte poporul ucrainean.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să îi sprijine pe separatiştii din est şi să anexeze Crimeea în martie 2014, fapt ce i-a atras o serie de sancţiuni din partea Occidentului. Kievul şi aliaţii săi vestici afirma că Rusia i-a ajutat pe separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu soldaţi, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are. De asemenea, Kremlinul susţine că luptătorii ruşi prezenţi în estul Ucrainei sunt voluntari şi că nu sunt trimişi acolo de conducerea rusă.

Potrivit datelor oferite de ONU, până în prezent, aproape 6.000 de oameni au fost ucişi în acest conflict.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.