Ucraina a anunţat că începe să îşi retragă artileria grea. Rebelii ţin OSCE departe

Armata ucraineană a început să îşi retragă armele grele de pe linia frontului din estul Ucrainei, aşa cum este prevăzut în acordul de pace încheiat la Minsk, a declarat joi ministerul ucrainean al apărării.

Ministerul a declarat că retragerea tunurilor de calibru 100 mm este primul pas şi va fi monitorizat de reprezentanţii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), susţine BBC.

Rebelii separatişti au declarat anterior că au început să îşi retragă armelor grele, fapt pe acre observatorii OSCE n-au putut să-l verifice.

Acordul de încetare a focului a intrat în vigoare în 15 februarie dar paramilitarii susţinuţi de ruşi au ocupat câteva zile mai târziu oraşul Debalţevo, un nod feroviar strategic ce leagă regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk.

Luptele au început în estul Ucrainei în aprilie 2014, la o lună după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea. Până acum au murit aproape 6.000 de oameni, conform estimările ONU, deşi se crede că numărul real de victime este considerabil mai ridicat, un ziar german vorbind chiar de pierderi de zece ori mai mari.

Guvernul ucrainean, lideri occidentali şi NATO au declarat că există dovezi clare că Rusia ajută paramilitarii cu arme grele şi soldaţi. Experţii independenţi au susţinut la rândul lor această acuzaţie, pe care Moscova o neagă vehement, insistând că ruşii care luptă alături de rebeli sunt “voluntari”.

Avertismentul Kievului

Într-o declaraţie, ministerul ucrainean al apărării a susţinut că retragerea de astăzi a armelor grele face parte din acordul de pace încheiat în 12 februarie la Minsk, capitala belarusă.

Dar ministerul a avertizat că dacă vor avea loc tentative de atac împotriva soldaţilor ucraineni, momentul retragerii acestor arme va fi “corectat”.

Decizia de a începe procesul de retragere a artileriei de pe linia frontului a fost luată la scurt timp după ce armata ucraineană a declarat că forţele sale nu au suferit nicio pierdere în ultimele 48 de ore, deşi câţiva soldaţi au fost răniţi, conform BBC.

Conform acordului de la Minsk, atât forţele guvernamentale ucrainene cât şi rebelii separatişti trebuie să îşi retragă artileria şi să creeze o zonă tampon de cel puţin 50 de km.

Procesul va fi monitorizat de observatori OSCE, care până acum nu au avut acces în zona de conflict.

După ocuparea oraşului Debalţevo au apărut temeri tot mai mari că rebelii separatişti vor lua în vizor oraşul port Mariupol, a cărui ocupare ar putea duce la crearea unei punţi de legătură între Crimeea, pe care Moscova a anexat-o unilateral în martie 2014, şi Rusia continentală. Pentru realizarea acelui lucru ar fi nevoie ca forţele rebele să ocupe mai întâi Mariupol şi apoi să se deplaseze înspre vest, cu aproximativ 300 km către Crimeea, moment în care rebelii vor întâlni cel mai probabil o rezistenţă puternică din partea armatei ucrainene şi a grupurilor partizane înarmate care se pregătesc pentru război, a declarat Steven Pifer, fost ambasador al SUA în Ucraina în perioada 1998-2000.

S-ar putea, totuşi, ca Rusia să nu susţină o astfel de mişcare îndrăzneaţă, fiind conştientă de riscurile şi obligaţiile implicate. “Cred că ruşii înţeleg că a merge dincolo de punctul în care se află acum înseamnă că vor fi costuri suplimentare, atât în ceea ce priveşte pierderile ruseşti cât şi în privinţa reacţiei internaţionale mai dure”, a continuat Pifer.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.