NATO şi Rusia desfăşoară exerciţii militare la graniţa Estoniei

Trupele ruseşti şi ale NATO au participat miercuri la exerciţii militare concurente de ambele părţi ale graniţei Estoniei, întărind temerile că micul stat baltic ar putea fi următoarea ţintă a ambiţiilor teritoriale ale Kremlinului, susţine The Telegraph.

Forţele NATO au desfăşurat un spectacol de forţă la câţiva paşi de graniţa estoniană cu Rusia, folosind transportoare blindate, tancuri şi 1.300 de soldaţi estonieni, participând cu toţii la o paradă militară. Parada, care a inclus şi 100 de soldaţi din Marea Britanie şi din alte naţiuni europene, a avut loc cu ocazia sărbătoririi Zilei Independenţei Estoniei, la doar o zi după ce premierul britanic David Cameron a avertizat că statele baltice ar putea fi următoarea ţintă a Rusiei într-un scenariu similar anexării Crimeei.

Parada a avut loc în oraşul estonian de frontieră Narva, unde majoritatea rezidenţilor sunt etnici ruşi. Alegerea locaţiei a fost un avertisment pentru Moscova, care priveşte comunitatea rusă de acolo drept dovadă clară că Estonia face parte din “ograda” Rusiei.

Kremlinul a răspuns cu propriul său exerciţiu militar, trimiţând 2.000 de paraşutişti în regiunea vestică rusească Pskov, care se învecinează cu Estonia şi Letonia. De la începerea crizei din estul Ucrainei, Rusia a organizat o serie de exerciţii militare care i-au alarmat atât pe vecinii săi, cât şi pe cei din Occident.

“Este o surpriză neplăcută să aflăm că au loc aceste exerciţii militare, dar nu este ceva de care să fim îngrijoraţi”, a declarat Normunds Stafeckis, purtător de cuvânt la Ministerul leton al Apărării, pentru AFP. “Totuşi, când o divizie aeropurtată şi elicoptere de atac operează în apropierea graniţei este neplăcut”, a continuat acesta.

Exerciţiile militare au loc în contextul unor aprinse discuţii politice în Marea Britanie cu privire la modul în care ar trebui să se răspundă la acţiunile Rusiei. Astfel, premierul britanic David Cameron a declarat că ţara sa va trimite 75 de instructori militari în Ucraina pentru a ajuta la pregătirea soldaţilor ucraineni.

“Pe parcursul lunii viitoare, vom desfăşura personal britanic pentru a oferi consiliere şi asistenţă în ceea ce priveşte pregătirea, de la informaţii tactice la logistică şi asistenţă medicală. De asemenea, dezvoltăm un program de pregătire a infanteriştilor împreună cu Ucraina pentru a îmbunătăţi durabilitatea forţelor ei”, a declarat premierul britanic.

În acelaşi timp, ministrul britanic al Apărării Michael Fallon a declarat în urmă cu câteva zile că există un pericol real şi iminent ca Rusia să încerce să destabilizeze statele baltice membre ale NATO (Estonia, Letonia şi Lituania), adăugând că alianţa militară vestică ar trebui să se pregătească pentru o posibilă agresiune armată rusească.

Fallon a mai declarat că prin presiunea exercitată în zona Baltică – dând ca exemplu desele incursiuni ale aviaţiei militare ruse în spaţiul aerian european – Rusia încearcă să testeze capacitatea de reacţie a NATO.

La rândul său, Rory Stewart, preşedintele Comitetului de Apărare din cadrul Camerei Comunelor a Marii Britanii, a declarat că ar fi o greşeală imensă ca bugetul alocat armatei britanice să nu ajungă la 2%, un obiectiv propus de NATO în acest sector, conform The Telegraph.

Unii oficiali britanici consideră că invazia continuă a Rusiei în estul Ucrainei arată că bugetul militar trebuie să fie menţinut la un nivel ridicat pentru a transmite un mesaj “simbolic” preşedintelui rus Vladimir Putin.

Între timp, un ziar rusesc a susţinut că a descoperit un document secret de strategie care recomanda Kremlinului să divizeze Ucraina şi să absoarbă regiunile ucrainene pro-ruse chiar înainte ca fostul preşedinte ucrainean să fi fugit din ţară în timpul protestelor pro-europene care au zguduit Kievul în 2014.

Novaya Gazeta a susţinut că “planul” pentru anexarea Crimeei a fost transmis administraţiei prezidenţiale a lui Putin în perioada 4-12 februarie 2014, cu cel puţin cu 10 zile înainte ca Viktor Ianukovici, pe atunci liderul Ucrainei, să găsească refugiu în Rusia.

Ziarul a publicat părţi ale documentului, care cerea Kremlinului să “se joace cu ambiţiile centrifuge ale diferitelor regiuni ale Ucrainei, cu scopul de a iniţia, într-o formă sau alta, alăturarea zonelor estice ale ţării la Rusia”.

De asemenea, documentul susţine că Uniunea Europeană doreşte să preia controlul asupra Ucrainei şi că Rusia trebuie să intervină în intriga geopolitică a comunităţii europene pentru a menţine un oarecare control asupra gazoductelor ce trec prin Ucraina şi pentru a evita pierderile pe pieţele energetice din Europa centrală şi de sud.

Novaya Gazeta bănuieşte că documentul a fost pregătit cu ajutorul lui Konstantin Malofeiev, un binecunoscut om de afaceri pro-Kremlin care are legături cu rebelii pro-ruşi din Ucraina, deşi acesta a negat orice implicare.

Mai mult, exerciţiile militare de miercuri ale Rusiei şi NATO au loc pe fondul unui acord de pace firav în estul Ucrainei, unde rebelii pro-ruşi se luptă din aprilie 2014 cu trupele guvernamentale.

În ciuda semnării acordului de pace de la Minsk în 12 februarie, paramilitarii susţinuţi de Rusia şi-au continuat asalturile asupra poziţiilor ucrainene şi au ocupat oraşul strategic Debalţevo.

Miercuri, armata ucraineană a declarat că nu a suferit nicio pierdere în 24 de ore pentru prima dată în câteva săptămâni, existând mici speranţe că acordul de pace va rezista până la urmă.

Dar, în mod contradictoriu, există mari temeri că rebelii separatişti au luat în vizor oraşul port Mariupol, a cărui ocupare ar putea duce la crearea unei punţi de legătură între Crimeea, pe care Moscova a anexat-o unilateral în martie 2014, şi Rusia continentală. Pentru realizarea acelui lucru ar fi nevoie ca forţele rebele să ocupe mai întâi Mariupol şi apoi să se deplaseze înspre vest, cu aproximativ 300 km către Crimeea, moment în care rebelii vor întâlni cel mai probabil o rezistenţă puternică din partea armatei ucrainene şi a grupurilor partizane înarmate care se pregătesc pentru război, a declarat Steven Pifer, fost ambasador al SUA în Ucraina în perioada 1998-2000.

S-ar putea, totuşi, ca Rusia să nu susţină o astfel de mişcare îndrăzneaţă, fiind conştientă de riscurile şi obligaţiile implicate. “Cred că ruşii înţeleg că a merge dincolo de punctul în care se află acum înseamnă că vor fi costuri suplimentare, atât în ceea ce priveşte pierderile ruseşti cât şi în privinţa reacţiei internaţionale mai dure”, a continuat Pifer.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.