Matei Dobrovie: Fără ajutorul financiar din România, UE, FMI, Banca Mondială, R. Moldova n-ar putea să mai reziste ca stat

În cei 10 ani de la semnarea Declaraţiei comune privind instituirea parteneriatului strategic între Republica Moldova şi România s-au făcut multe progrese, a menţionat deputatul român Matei Dobrovie. În context, acesta a ţinut să puncteze investiţiile în şcoli, în reabilitarea de grădiniţe, gazoductul Iaşi-Ungheni, exprimându-şi totodată speranţa că va fi finalizată şi cea de-a doua parte a acestuia, de la Ungheni la Chişinău.

Au fost, de asemenea, şi momente mai puţin fericite în relaţia dintre cele două state, momente care ţin mai mult de partea Republicii Moldova, a opinat Dobrovie.

„Cred că România, în mare parte, şi-a făcut datoria în ceea ce priveşte investiţiile. Evident că s-ar fi putut face mult mai mult în ceea ce înseamnă, de exemplu, investiţiile în mass-media, investiţiile în economie, astfel încât prezenţa companiilor româneşti să fie mai puternică acolo, prezenţa mediatică să fie mai puternică.

Sunt lucruri care se pot discuta, dar cert este că au existat lucruri făcute, au existat acele 196 de microbuze şcolare pentru instituţii de învăţământ, au existat peste o mie de grădiniţe care au fost renovate. Deci, toate acestea sunt dovezi palpabile ale sprijinului României pentru Republica Moldova”, a declarat parlamentarul de la Bucureşti într-un interviu pentru Europa Liberă.

Mai mult decât atât, Dobrovie a ţinut să vorbească şi despre împrumuturi, dacă tot se vorbeşte în această perioadă despre împrumutul rusesc de 200 milioane euro care a fost blocat de Curtea Constituţională de la Chişinău, precizând că au existat ajutoare financiare rambursabile şi nerambursabile din partea României.

„Acel ajutor financiar în valoare de 100 de milioane de euro nerambursabil şi încă unul - de 150 de milioane de euro - rambursabil, acordate de România Republicii Moldova. Deci, am avut tot felul de forme de sprijin”, a menţionat deputatul român.

Cât despre actuala relaţie dintre Chişinău şi Bucureşti, Dobrovie a menţionat că se observă o răcire în sensul că tonul şi modul de a pune problema al Bucureştiului s-a schimbat, şi anume prin faptul că nu mai există o girare automată, o finanţare necondiţionată, în cec alb, a Bucureştiului faţă de Chişinău.

Acum se aşteaptă mai mult ca reformele să fie făcute, iar Bucureştiul reaminteşte acest lucru în fiecare comunicat public al Ministerului de Externe. În ultima vreme s-a observat această sintagmă: condiţionarea oricăror finanţări de avansare a parcursului european şi de efectuare a reformelor esenţiale pentru democratizare şi pentru eficientizarea statului, a adăugat parlamentarul de peste Prut.

Deşi preşedintele Dodon se orientează tot mai mult spre Moscova, deputatul român a subliniat că pentru actuala guvernare de la Chişinău este „foarte clar şi pentru dl Dodon şi pentru Guvernul Chicu, că fără asistenţa Uniunii Europene, fără ajutorul financiar care vine din România, din Uniunea Europeană, de la instituţii precum FMI, Banca Mondială, Republica Moldova efectiv n-ar putea să mai reziste ca stat”.