Marşul bicicliştilor. "Ieşim în stradă fără 'binecuvântarea' lui Oprescu"

Mii de bucureşteni sunt aşteptaţi sâmbătă, 19 septembrie, la cel de-al şaptelea marş al bicicliştilor din Capitală. Cunoscut sub numele de "Marşul bicicliştilor – Oraş pentru oameni", evenimentul este menit să atragă atenţia asupra modului dezastruos în care autorităţile locale administrează oraşul.
Marşul bicicliştilor, Bucureşti, 25 aprilie 2015. (Mihai Botea)
Andrei Pricopie
14.09.2015

Mii de bucureşteni sunt aşteptaţi sâmbătă, 19 septembrie, la cel de-al şaptelea marş al bicicliştilor din Capitală. Cunoscut sub numele de "Marşul bicicliştilor – Oraş pentru oameni", evenimentul este menit să atragă atenţia asupra modului dezastruos în care autorităţile locale administrează oraşul.

"Ne întâlnim la ora 14.30, la intrarea Charles de Gaulle a Parcului Herăstrău, toţi aceia care ne simţim stingheri într-un oraş al maşinilor. Vă aşteptăm să cerem împreună un Oraş pentru oameni. Traseul poate fi parcurs de orice biciclist", scriu organizatorii- Comunitatea bicicliştilor din Bucureşti şi OPTAR (Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România) - pe pagina de Facebook a evenimentului.

Potrivit apador.org, în ultimii ani, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, prin funcţia pe care o ocupa, a încercat tot timpul ca nemulţumirile bucureştenilor să nu fie auzite şi văzute.

Cum băga Oprescu pumnul în gura societăţii civile

În toamna anului 2012, OPTAR a organizat primul protest care viza ilegalităţile comise în cazul recepţiei pistelor pentru biciclete din Bucureşti. Acest demers a fost iniţiat după ce, timp de un an, Primarul General şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti au ignorat petiţiile.

Nici după cel de-al doilea protest, din primăvara anului 2013, administraţia locală nu a dat vreun semnal că i-ar păsa de recuperarea pagubelor provocate prin recepţionarea ilegală a pistelor pentru biciclete. În aceeaşi primăvară, Sorin Oprescu a blocat proiectul ce viza creşterea siguranţei pe străzile din Bucureşti, informează apador.org.

În vara anului 2013, după doi ani în care OPTAR a depus petiţii către toate instituţiile ce ar fi putut interveni pentru recuperarea prejudiciilor, inclusiv către partidele politice, a fost evident faptul că este necesar ca cetăţenii să iasă în stradă pentru a-şi face auzite nemulţumirile.

Pe 8 iulie 2013, conform Legii privind organizarea adunărilor publice, OPTAR a depus la registratura Primăriei Municipiului Bucureşti declaraţii privind organizarea de proteste în perioada 2013-2020. Au fost alese sâmbetele din preajma Zilei Pământului şi a Zilei Fără Maşini, atunci când în toată în lumea se organizează astfel de manifestări, pentru un mediu mai curat.

Conform legii, Primăria poate interzice adunările publice, printr-o decizie, dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege. În termen de două zile, primarul este obligat să comunice organizatorilor decizia de interzicere.

Primăria Capitalei nu a invocat niciodată un temei legal pentru care adunările publice ar putea fi interzise şi nici nu a fost comunicată o astfel de decizie, în termenul legal.

De fapt, Sorin Oprescu, prin funcţia pe care a ocupat-o, a încercat tot timpul să împiedice protestele împotriva administraţiei, potrivit publicaţiei citate. Organizatorile li s-a sugerat că dacă renunţă să spună că este protest vor încheia protocol pentru organizarea marşurilor. Cu toate că varianta normală era să rezolve problemele cetăţenilor, niciodată administraţia nu a răspuns invitaţiilor transmise de organizatorii protestelor.

În primăvară, OPTAR a trimis Preşedinţiei României o solicitare de a media o întâlnire cu primarul Oprescu, dar nu a primit nici un răspuns.

OPTAR atrage atenţia că, după mai bine de 2 ani de la declararea protestului din 19 septembrie 2015, motivele de protest rămân actuale, ceea ce demonstrează că organizatorii au intuit perfect faptul că administraţia oraşului nu este capabilă să rezolve, nici până în 2020, următoarele probleme: încurajarea transportului motorizat în timp ce oraşul este cea mai poluată capitală europeană, neaplicarea măsurilor de siguranţă rutieră, lipsa unei viziuni a administraţiei oraşului pentru creşterea calităţii vieţii, menţinerea în funcţii a persoanelor vinovate de pagubele de milioane de euro provocate de recepţia ilegală a pistelor pentru biciclete şi neaplicarea măsurilor de eficientizare a transportului public, prin asigurarea de benzi dedicate.

Membrii comisiei pentru adunări publice – complicii lui Oprescu

După un tipar care a devenit clasic în ultimii ani, pentru a descuraja oamenii să participe la proteste, Primăria lui Oprescu trimitea către presă comunicate prin care susţinea că protestele sunt "ilegale". În fapt, organizatorii au respectat prevederile legale, singurii care au încălcat legea au fost primarul Oprescu şi membrii Comisiei pentru adunări publice. Astfel, aceştia au încheiat, ilegal, protocoale pentru desfăşurarea altor evenimente publice pe traseul de desfăşurare al "Marşului bicicliştilor – Oraş pentru oameni", continuă apador.org.

Pentru a opri abuzurile administraţiei şi ale Comisiei pentru adunări publice, OPTAR, asistată de Asociaţia Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), a chemat în judecată Primăria Municipiului Bucureşti, prin Primarul General, pentru a soluţiona notificarea protestului din 19 septembrie 2015.

Pentru a ilustra modul în care Sorin Oprescu, cu complicitatea membrilor Comisiei pentru adunări publice, a încercat să descurajeze cetăţenii să-şi manifeste nemulţumirile şi să împiedice prezenţa lor la proteste, a fostă făcută publică înregistrarea şedinţei publice din data 20 aprilie 2015 (video mai sus).

La acea dată, pe traseul marşului din 19 septembrie 2015 nu exista nicio cerere pentru altă adunare publică. Cu toate acestea, membrii Comisiei au hotărât să aştepte, în speranţa că vor apărea şi astfel vor putea invoca faptul că marşul bicicliştilor "este ilegal", pentru că pe traseul marşului "sunt alte evenimente".

De fapt, Sorin Oprescu şi membrii comisiei, care semnează împreună protocoalele cu organizatorii adunărilor publice, încalcă legea, deoarece ei doar trebuie să ia act de desfăşurarea adunărilor publice şi, dacă constată încălcări ale legii, să le interzică în termenul legal de 48 de ore. Practic, prin sistemul de "aprobare" a adunărilor publice, administraţia din Bucureşti hotăra cine are voie să protesteze. Desigur, protestele împotriva administraţiei erau descurajate şi împiedicate.

Susţinătorii marşului: activewatch, Asociaţia Peisagiştilor din România – filiala Bucureşti Ilfov, Atelier Pinion, Asociaţia pentru Tranziţie Urbană – ATU, Bicicleta Pegas, Biciclişti pentru Roşia Montana, Bike Addict, Bike Fest, BikeLover, BiţaColor, Bună dimineaţa, Bucureşti!, Casa Jurnalistului, Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe, Funky Citizens, Hai cu Bicla, I lLove Velo, MaiNoi, Miercurea Bicicletei, Miliţia Sprirituală, Pista mă-sii, Portocala Mecanică, Pushbike, România Curată, Revista Zeppelin, Sinapseria, Skirtbike, Tribul, Turific!Handmade, Uleiosul, Uniţi Salvăm, Veloprietenii dalmaţieni (Made în China).

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor