Marea Britanie va beneficia de pe urma imigranţilor români şi bulgari (studiu)

Românii şi bulgarii care lucrează în alte state membre ale UE sunt mai susceptibili să contribuie la economia ţării respective decât să primească sub formă de ajutoare, susţine un economist suedez, preluat de EUobserver.

Un studiu publicat săptămâna trecută de Joakim Ruist, cercetător de la Universitatea din Goteborg (Suedia), a constatat că Marea Britanie şi Irlanda vor beneficia cel mai mult de pe urma contribuţiilor nete. 'Marea Britanie şi Irlanda par a fi cele două ţări în care există motive întemeiate să ne aşteptăm la rezultate chiar şi mai pozitive', a declarat Ruist pentru EUobserver.

Cercetătorul suedez a declarat că raportul faţă de costuri în cele două ţări este susceptibil să fie mai mare, datorită, în parte, sistemelor lor de protecţie socială restrictive. Concluziile sale au fost formulate pe baza studierii impactului avut de lucrătorii bulgari şi români în Suedia, unde aceştia au putut lucra fără nicio restricţie încă din momentul aderării celor două state la UE, în ianuarie 2007.

Ruist a descoperit că atât românii, cât şi bulgarii au contribuit cu 30% mai mult la economia suedeză decât au solicitat prin ajutoare.

Ulterior, cercetătorul a extrapolat datele obţinute în Suedia la alte ţări care au impus restricţii tranzitorii de muncă.

Potrivit acestuia, structura sistemelor de protecţie socială din Marea Britanie şi Irlanda face ca aceste ţări să fie mai susceptibile să obţină câştiguri nete.

Cu toate acestea, cercetătorul a avertizat că este prea devreme pentru a evalua situaţia din Marea Britanie, care a ridicat interdicţiile aplicate lucrătorilor români de la 1 ianuarie 2014.

Ruist a furnizat concluzii similare şi pentru statele care nu au impus restricţii.'Nu doar că nu există nicio dovadă a vreunui abuz pe scară largă a sistemelor de protecţie socială de către imigranţii din Europa de Est ci, dacă se poate spune ceva este că finanţele publice ale celor 15 cele mai bogate state din UE par să fi câştigat de pe urma imigraţiei est-europene post-aderare', a declarat Ruist pe Vox, un site al Centre for Economic Policy Research.

Tratatul de aderare a României şi a Bulgariei la Uniunea Europeană le-a permis ţărilor UE-25 (ţările fondatoare şi cele care au aderat la UE până la 1 ianuarie 2007) să restricţioneze temporar accesul liber al lucrătorilor români şi bulgari pe piaţa muncii pentru a pregăti libertatea deplină de circulaţie a forţei de muncă în UE. Perioada de tranziţie generală de şapte ani a fost împărţită în trei etape (2 plus 3 plus 2 ani). Măsurile tranzitorii s-au încheiat în mod irevocabil la 31 decembrie 2013, Marea Britanie fiind unul dintre statele ce au menţinut până la acea dată restricţiile pe piaţa muncii pentru români şi bulgari.