Grecia poate face faţă obligaţiilor sale de preşedinte al Consiliului UE, declară şeful diplomaţiei elene

Grecia a preluat preşedinţia Consiliului Uniunii Europene (UE) în condiţiile în care este extrem de dependentă de ajutoarele europene, iar în ţară iau amploare sentimentele antieuropene. Evanghelos Venizelos, vicepreşedinte şi ministru al afacerilor externe în guvernul de coaliţie al lui Antonis Samaras, şi-a exprimat convingerea, într-un interviu acordat cotidianului francez Le Figaro, că Atena poate face faţă acestor provocări.

Venizelos a amintit că Atena are experienţa mai multor preşedinţii ale UE, astfel că este în stare să facă diferenţa între priorităţile naţionale şi interesele europene. În ceea ce priveşte scepticismul (paneuropean) evocat, acesta nu există doar în Grecia, ci este unul general.

'Dorim ca acest semestru să fie cel al marii întoarceri a Greciei spre normalitate', a spus şeful diplomaţiei greceşti. În opinia lui Venizelos, dezideratul nu este unul prematur, lucru atestat la nivelul indicatorilor şi perspectivelor economice.

'În urma unei ajustări fiscale fără precedent în lumea occidentală, Grecia a înregistrat în 2013 un excedent structural primar de 6,5% din Produsul Intern Brut (PIB), mai mare ca în Singapore! Sectorul privat internaţional a înţeles primul această schimbare: el a investit în recapitalizarea băncilor şi în proiecte de privatizare. După ce am traversat o criză mai lungă decât Al Doilea Război Mondial, o recesiune de 27% a economiei noastre, în care cetăţeanul de rând a pierdut 35% din puterea sa de cumpărare, estimăm că am plătit un preţ destul de mare, economic şi politic, iar acum este timpul să trecem la etapa următoare, cea a ieşirii din criză', a declarat oficialul grec pentru Le Figaro.

În acelaşi timp, partidele care s-au angajat în redresarea ţării au avut de suferit în faţa opiniei publice greceşti, în special partidul PASOK. Atena s-a confruntat cu 'o dilemă istorică', trebuind să aleagă între 'soluţii posibile în cadrul european şi un faliment dezordonat'. 'Alternativa ar fi fost în mod clar insuportabilă, însă oamenii văd ce au trăit şi nu pot face comparaţii cu altă ipoteză. Un lucru este sigur: nu putem lua măsuri fiscale adiţionale. În schimb, vom lua măsuri pentru întoarcerea la competitivitate', a explicat Venizelos.

Aceasta nu înseamnă câtuşi de puţin că Atena intenţionează să ceară o nouă reducere a datoriei greceşti: Grecia poate faţă obligaţiilor sale, a dat asigurări Evanghelos Venizelos, precizând că sectorul privat le-a oferit benevol o reducere a datoriilor în valoare de 130 de miliarde de euro în 2012, fără ca cetăţenii europeni să aibă de plătit un euro pentru Grecia. 'Dacă zona euro este gata să ne ofere o amânare a plăţii datoriilor, vom accepta această soluţie. Însă noi suntem realişti', a spus şeful diplomaţiei de la Atena.

Cu toate acestea, măsurile de însănătoşire au avut ca efect colateral o agravare a recesiunii şi crizei sociale, a recunoscut vicepreşedintele grec. 'Climatul este unul pesimist, există o formă de melancolie naţională în Grecia. Primul nostru obiectiv este de a ameliora condiţiile de viaţă ale concetăţenilor noştri. Există inegalităţi foarte grave pe care le-am putea combate. Suntem în măsură să restabilim unele servicii indispensabile, cum sunt securitatea socială pentru şomeri', a adăugat Venizelos în interviu.

Întrebat dacă, în opinia sa, ar putea avea loc o multiplicare a violenţelor, precum recentul atentat împotriva ambasadorului Germaniei la Atena, şeful diplomaţiei greceşti a declarat că în Grecia există o violenţă politică difuză, o tensiune socială care ia uneori forme violente, însă aceasta este altceva decât terorismul. 'În Grecia, avem ambele fenomene, însă grupurile teroriste de extremă stânga sunt foarte marginale', a afirmat oficialul elen.

Potrivit lui Evanghelos Venizelos, actualul guvern de coaliţie poate face faţă forţelor extremiste, iar cele trei voturi în plus pe care le deţine în parlament 'sunt o bună majoritate'. 'Nu este o chestiune de cifre, ci de legitimitate şi de orientări. Ascensiunea Syrizei (coaliţia de extremă stânga) este limitată, fiind plafonată la 19-20%. Nu o văd ajungând la putere', şi-a exprimat convingerea vicepreşedintele grec.

În acelaşi timp, după cum recunoaşte el, PASOK a fost 'marea victimă a crizei'. 'Am acceptat să guvernăm, să luăm decizii foarte dificile şi am pierdut contactul cu forţele sociale. Însă, rămâne curentul ideologic progresist, democratic şi ne străduim să-i strângem rândurile. Există întotdeauna riscuri în viaţa parlamentară, însă demersul nostru este singura strategie naţională care există', a încheiat Evanghelos Venizelos.