Maia Sandu: ”Am sentimentul că ne-am întors în regimul Voronin” (interviu)

”Singura intenţie a puterii este să demotiveze, sancţioneze şi intimideze judecătorii independenţi, care nu ascultă de guvernare. Nu este reforma justiţiei, ci capturarea ei şi eliminarea puţinilor judecători integri din sistem. În această situaţie, nu sunt de acord cu semnalele unor parteneri externi care spun că lucrurile în R.Moldova se stabilizează”, a explicat fostul ministru al Educaţiei. Maia Sandu a vorbit şi despre mizele alegerilor prezidenţiale şi despre candidatul unic al forţelor de opoziţie pro-europene.

Epoch Times: Partidul Acţiune şi Solidaritate a fost înregistrat la Tribunal. Ce piedici v-a pus actuala putere în demersul de fondare a partidului?

A fost un proces interesant şi încurajator pentru că în pofida decepţiilor, a supărărilor pe clasa politică s-au găsit foarte mulţi oameni care au decis să se înscrie în Partidul Acţiune şi Solidaritate.

Piedici au fost mai ales la nivel local. Sunt oameni care au început activitatea cu noi, dar au fost avertizaţi cu pierderea locurilor de muncă. Dat fiind că acestea sunt foarte puţine la nivel local, noi le-am spus să nu se expună. Cei din mediul privat, mai independenţi au putut să continue. Sperăm şi noi să prindem timpuri în care libertăţile politice să fie respectate în R.Moldova.

Oamenii care au încercat să popularizeze PAS-ul şi au fost aleşi în funcţii de răspundere în partid au fost intimidaţi în diferite localităţi. Cei mai supăraţi pe faptul că apare un nou partid politic au fost reprezentanţii PD.

A mai fost o situaţie, pe care mai târziu Ministerul Justiţiei a calificat-o ca pe o eroare, atunci când după ce am strâns semnături de la 7.000 de oameni, am văzut un document pe pagina Ministerului Justiţiei care spunea că documentele pe care le-am prezentat noi nu sunt suficiente şi că este nevoie nu doar de nume, prenume şi domiciliu, ci şi de locul de muncă al aderenţilor. Asta ar fi însemnat invalidarea semnăturilor şi s-o luăm de la capăt. Noi am adresat o întrebare Ministerului de Justiţie, iar dânşii au spus că este doar o eroare tehnică şi nu ne-au respins actele când le-am depus la Ministerul Justiţiei. Să vedem ce o să urmeze mai departe.

Cea mai mare problema este că nu suntem puşi în condiţii egale în ceea ce priveşte finanţarea partidului. Toate partidele existente sunt finanţate în mod netransparent, nu fac publice sursele de finanţare, iar instituţiile statului nu se sesizează. Noi am cheltuit vreo 80.000 de lei în această perioadă de când am lansat iniţiativa. Aceşti bani au reprezentat contribuţia membrilor grupului de iniţiativă, care are 30 de oameni. De acum încolo, vom deschide un cont al partidului şi vom vedea care este disponibilitatea societăţii de a finanţa un partid politic. Pe de altă parte, avem cotizaţiile de membru, care sunt cam mici. Noi am propus o sumă mai mare, dar colegii din organizaţiile locale au propus să reducem suma pentru că nu toată lumea o să-şi poată permită să plătească această sumă. În statutul partidului, am fixat şi suma donaţiilor, mai mică decât cea pe care o prevede legea. Am avut o discuţie cu membrii societăţii civile, care au făcut recomandări privind legea partidelor. Când legea a ajuns în Parlament, parlamentarii au mai adăugat un zero la această sumă, iar noi am hotărât că este bine să revenim la limita sugerată de societatea civilă.

Între timp celelalte partide sunt finanţate din bani de provenienţă obscură şi se cheltuie sume enorme. Noi ne propunem să fim un partid transparent şi eficient, adică cu puţine resurse să facem cât mai mult.

Cum vedeţi performanţa guvernului Filip de până acum din perspectiva reformelor la care s-a angajat R.Moldova prin acordul de asociere? Aveţi impresia că lucrurile se mişcă în ceea ce priveşte justiţia, anticorupţia sau doar sunt mimate reformele?

Aş vrea să spun că văd anumite progrese, dar nu le văd. Cel mai mare act de corupţie, furtul miliardului, rămâne în continuare neinvestigat, neelucidat. Nu vedem nicio acţiune din partea guvernului în această direcţie. Pentru cineva care declară sus şi tare că n-a fost implicat în furtul miliardului, este foarte stranie această atitudine. Dimpotrivă cu cât trece mai mult timp, cu atât va fi mai dificil procesul de identificare a celor vinovaţi şi de recuperare a banilor.

Activităţi de combatere a corupţiei nu am văzut, ci doar o lege a procuraturii care a fost aprobată. Nici aici cadrul legal nu a fost dus până la bun sfârşit pentru că urmează o modificare a Constituţiei. Pentru mine cel mai important semn al intenţiilor guvernării sunt persoanele numite în funcţii-cheie. Doar când o să văd un procuror general care nu are probleme de integritate şi nu a fost amestecat în acte de corupţie, o să pot să spun că guvernarea îşi doreşte să lupte cu corupţia. Deocamdată vedem o altfel de politică de cadre. Vedem tot mai mulţi oameni din regimul Voronin readuşi la putere. Metodele sunt aceleaşi şi am sentimentul că ne întoarcem în timp în perioada regimului comunist. Am avut un stat capturat şi atunci, doar că formele erau mai primitive. Acum s-a mers mai departe, mai multe instituţii sunt controlate. Atunci era un control al unei persoane cu funcţie publică, iar azi avem un control total din partea unui om de afaceri care nici nu are nevoie de o funcţie. Este o verticală a puterii, iar procesul de capturare continuă.

Nu s-au intentat procese penale împotriva niciunui judecător pentru cele 20 de miliarde de dolari spălate în R.Moldova prin băncile ruseşti. Nu a fost sancţionat niciun judecător care a participat la atacurile raider asupra băncilor din R.Moldova. Ce reformă a justiţiei este asta?

Am văzut ieri încă un exemplu de reformă a justiţiei. O judecătoare de la Curtea de Apel a emis o decizie prin care obligă Comisia Electorală Centrală(CEC) să organizeze referendumul (pentru alegerea preşedintelui prin vot direct şi ridicarea imunităţii parlamentarilor n.r). Nu este vina cetăţenilor că legea referendumului nu a fost modificată şi actualizată, ci a Parlamentului şi a instituţiilor statului. În situaţia în care această judecătoare este sancţionată pentru decizia luată, este o situaţie gravă. Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat ca Procuratura Generală să intenteze un proces penal împotriva acestei judecătoare. În schimb, nu s-au intentat procese penale împotriva niciunui judecător pentru cele 20 de miliarde de dolari spălate în R.Moldova prin băncile ruseşti. Nu a fost sancţionat niciun judecător care a participat la atacurile raider asupra băncilor din R.Moldova. Judecătorii care au participat la schemele de fraudare a celor trei bănci, la alte fapte de corupţie sau au adus prejudicii enorme bugetului de stat nu au păţit nimic. Ce reformă a justiţiei este asta? Singura intenţie a puterii este să demotiveze, sancţioneze şi intimideze judecătorii independenţi, care nu ascultă de guvernare. Nu este reforma justiţiei, ci capturarea ei şi eliminarea puţinilor judecători integri din sistem. În această situaţie, nu sunt de acord cu semnalele unor parteneri externi care spun că lucrurile în R.Moldova se stabilizează.

Cum apreciaţi abordarea partenerilor externi – România, UE, SUA de girare a guvernului Filip în numele stabilităţii şi a vectorului pro-european? Riscă aceasta să îndepărteze populaţia de vectorul european şi de România, simţindu-se trădaţi?

Este o stabilitate falsă. Cu cât mai mult este sprijinită această guvernare, cu atât mai mult ea va discredita cursul european al ţării şi modelul occidental de dezvoltare, iar acest lucru poate duce la o eventuală guvernare pro-rusă. Este o strategie greşită din punctul meu de vedere. Înţeleg că partenerii de dezvoltare nu au foarte multe opţiuni, dar sfatul meu este să nu sprijine această guvernare dacă nu implementează reforme reale. În al doilea rând, ei trebuie să sprijine presa independentă şi societatea civilă. Cea mai mare problemă cu care ne confruntăm este sufocarea şi eliminarea presei independente. E un pericol enorm pentru că manipularea societăţii prin mass-media controlată politic deja se întâmplă şi o să devină şi mai grav acest proces dacă nu există alternative de informare corectă.

Aţi vorbit despre necesitatea ca forţele de centru dreapta, pro-europene şi anti-oligarhice să se unească şi să prezinte un candidat unic la alegerile prezidenţiale. Cu ce forţe politice aţi discutat în acest sens şi care va fi criteriul selecţiei pe care-l veţi propune?

Alegerile prezidenţiale sunt importante, iar câştigarea lor de către opoziţia pro-europeană ar fi un pas înainte. În acelaşi timp, noi înţelegem că cea mai importantă schimbare se va produce la alegerile parlamentare. Obiectivul nostru este să construim un partid politic puternic care să preia guvernarea. Nu vrem să rămânem în această capcană, cu o guvernare anti-democratică şi mincinoasă, dar în sondaje apar foarte puternice partidele pro-ruse. De aceea, noi trebuie să creştem ca să devenim o alternativă reală.

Pe de altă parte, pentru alegerile prezidenţiale, pentru nominalizarea unui candidat unic, avem o discuţie mai serioasă cu colegii de la Platforma DA despre cum identificăm candidatul cu mai multe şanse. Discutăm şi cu PPEM şi PLDM, dar ei nu au luat o decizie foarte clară dacă-i interesează sau nu.

Care este miza prezidenţialelor? Ce pârghii are preşedintele pentru a împiedica sau contrabalansa abuzurile guvernului şi Parlamentului?

Preşedintele poate să pornească spargerea acestui cerc vicios. Sunt anumite instituţii la independenţa cărora el poate să contribuie. În baza noii legi, el numeşte procurorul general, chiar dacă propunerea vine de la Consiliul Procurorilor. În plus, preşedintele poate să solicite sprijin extern pentru anumite lucruri, să declanşeze un dialog naţional.

Urmăriţi continuarea interviului în versiunea integrală video.