Magistraţii iau poziţie: Respingem categoric amnistia. Graţierea, nu pentru fapte de corupţie

Asociaţiile profesionale ale magistraţilor au avut o întâlnire cu noul ministru PSD al Justiţiei, Florin Iordache, în cadrul căreia au discutat pe marginea unor subiecte controversate de actualitate precum legea amnistiei şi graţierii, schimbarea legilor penale sau răspunderea magistraţilor.

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi Asociaţia Magistraţilor din România au subliniat că amnistia şi graţierea sunt două instituţii diferite, cu meniri diferite şi efecte diferite.

"Astfel, dacă graţierea are ca efect "iertarea de pedeapsă" şi este folosită, într-adevăr, şi ca soluţie în cazul suprapopulării penitenciarelor, pedeapsa aplicată nemaiexecutându-se, în cazul amnistiei efectele sunt mult mai puternice. Amnistia e o cauză de încetare a procesului penal şi şterge consecinţele acestuia, inclusiv pedepsele complementare, acordându-se, de regulă, pentru anumite tipuri de infracţiuni, la schimbarea unor regimuri politice când noua viziune ori noua realitate impune iertarea lor.

Ca atare, este evident că justificarea amnistiei prin supra-aglomerarea penitenciarelor este un argument fals şi folosit periculos în acest context, astfel încât asociaţiile resping categoric o astfel de măsură. În ceea ce priveşte o eventuală graţiere, însă, măsura este justificată de supra-aglomerarea şi condiţiile inumane din penitenciare, lucru evidenţiat de repetatele condamnări la CEDO", au arătat cele două organizaţii.

În opinia UNJR şi AMR, o eventuală lege de graţiere trebuie să vizeze doar infracţiuni cu un redus grad de pericol social şi care să excludă infracţiunile de corupţie. În vederea găsirii celei mai bune forme pentru o asemenea lege a graţierii ar fi binevenită o dezbatere publică, purtată cu argumente factuale şi raţionale.

Răspunderea magistraţilor

Un alt subiect pe agenda de discuţii a ţinut de răspunderea magistraţilor. AMR şi UNJR au susţinut că orice discuţie pe această temă trebuie să pornească de la analizarea cadrului legal deja existent, premisa susţinută în mod repetat în spaţiul public, că nu ar exista o răspundere a magistraţilor, fiind nefondată.

AMR a subliniat că, în ceea ce priveşte răspunderea penală, magistraţilor li se aplică acelaşi Cod penal ca oricărui cetăţean. Magistraţii condamnaţi pentru corupţie au primit pedepse ridicate, fapt ce relevă pe deplin că magistraţii răspund pentru faptele lor.

În ceea ce priveşte răspunderea disciplinară a magistraţilor, aceasta este pe larg reglementată în Legea privind statutul magistraţilor, art. 99 din Legea 303/2004 prevăzând nu mai puţin de 21 de abateri disciplinare, între care şi exercitarea funcţiei cu rea credinţă şi gravă neglijenţă.

Răspunderea pentru erori judiciare este reglementată prin Constituţie, Legea 303/2004 şi Codul civil, acesta fiind contextul legal în care sunt prevăzute norme privind răspunderea civilă (materială) a magistraţilor.

În acelaşi context, judecătorii au subliniat că folosirea răspunderii penale sub forma anchetării judecătorilor pentru soluţiile date, fără ca aceştia să fie acuzaţi şi de fapte de corupţie, pune în pericol independenţa judecătorilor, iar această problemă trebuie analizată cu atenţie.

Referitor la necesitatea îmbunătăţirii activităţii Inspecţiei Judiciare şi a legislaţiei în materie, inclusiv sub aspectul termenelor de prescripţie, subiectul urmează a fi discutat în cadrul dezbaterilor pe Legile Justiţiei.

Participanţii au agreat, de asemenea, reluarea discuţiilor atât în ceea ce priveşte modificarea Legilor Justiţiei, cât şi necesitatea aducerii unor corecturi Codului de procedură penală şi Codului de procedură civilă, magistraţii urmând a trimite Ministerului Justiţiei propuneri concrete în acest scop.