Magazinele sociale ale lui Şor ar corupe moldovenii între perioadele electorale

În contextul deschiderii în Republica Moldova a mai multor magazine sociale de către primarul oraşului Orhei, Ilan Şor, unii politologi şi membrul Comisiei Electorale Centrale (CEC) de la Chişinău, Vasile Gafton, bănuiesc că proiectul în cauză ar fi susţinut tacit şi de partidul de la guvernare având ca scop coruperea alegătorilor. Membrul CEC observând că în raportul financiar al partidului Şor lipsesc date despre magazinele sociale, a insistat ca oamenii legii să verifice activitatea formaţiunii politice după care autoritatea electorală să adopte o decizie în această chestiune.

„Eu bănuiesc că e o finanţare indirectă a acestui partid. Practic, se promovează partidul lui Şor, pentru că ei folosesc simbolica acestui partid. Nouă ni s-a prezentat că între partidul lui Şor, o fundaţie şi SRL-ul respectiv este un contract de colaborare potrivit căruia chipurile partidul lui Şor promovează aceste magazine. Deci asta e o corupere a alegătorilor între perioadele electorale. Nu trebuie să admitem ca niciun partid, prin diferite mijloace, să corupă viitorii alegători”, a precizat membrul CEC pentru Radio Europa Liberă.

Potrivit sursei citate, în mediul politologilor, magazinele sociale, la fel ca şi alte programe considerate populiste în oraşul Orhei, sunt considerate ca făcând parte din „experimentul Şor”, despre care se spune că s-ar putea repeta la scara naţională. Astfel, analistul Ion Tabârţă afirma că formaţiunea fostului bancher s-ar afla într-o coabitare sau parteneriat mutual cu partidul de guvernare, de aceea pentru a nu cădea pradă proiectelor populiste, cetăţenii R. Moldova trebuie să posede minime cunoştinţe de cultură politică - să se intereseze de unde vin banii, dacă sunt transparenţi sau provin din surse obscure şi să analizeze ce scop se urmăreşte.

„Domnul Ilan Şor este un personaj destul de contradictoriu. Dumnealui este implicat într-o serie de dosare sau într-o serie de acţiuni de rezonanţă. Este suficient să ne uităm la raportul KROLL în care numele Şor parcă este un fir roşu. Putem să presupunem că acest fenomen al finanţării indirecte persistă”, a adăugat analistul.

În replică, reprezentanţii formaţiunii politice au declarat că finanţarea proiectelor sociale ale partidului Şor este absolut transparentă, şi au respins învinuirile care li se aduc, în pofida faptului că vânzătoarele au explicat că pentru a beneficia de serviciile magazinelor sociale, persoanele cu venituri modeste, în special pensionarii, sunt invitaţi mai întâi în filiala partidului unde li se dau carduri, cu ajutorul cărora pot face cumpărături.

Menţionăm că deschiderea magazinelor sociale au fost şi motivul pentru care în toamna anului 2016 candidata partidului lui Şor, Inna Popenko, a fost scoasă din cursa pentru prezidenţiale.

“Nu pentru prima dată ne confruntăm cu o atitudine părtinitoare faţă de noi. Pentru prima dată, Comisia Electorală Centrală în mod voluntar, fără niciun motiv, urmare a unui denunţ, a dispus retragerea din cursa electorală a candidatului Partidului Şor - Inna Popenko. Astăzi organizează inspecţii nejustificate. Aceste evenimente disperate se constituie într-o linie unică de conduită. Mai degrabă - o linie de opoziţie faţă de iniţiativele care provin de la partid. CEC are obiecţii chiar împotriva proiectelor sociale pe care noi le implementăm”, explică formaţiunea potrivit unui comunicat.

Notabil este faptul că în cadrul unui briefing organizat miercuri, avocaţii Primarului de Orhei, Ilan Şor au punctat că acesta nu ar fi adevăratul beneficiar al “furtului miliardului”, iar raportul KROLL intenţionat îl face pe Şor ţapul ispăşitor al delapidărilor de la Banca de Economii (BEM). În context, avocaţii i-au prezentat pe reprezentanţii a doua companii din Londra, Marea Britanie, care vor conduce acţiunile pentru protecţia reputaţiei lui Şor la nivel internaţional şi care urmează să-i dovedească nevinovăţia.

Amintim că Ilan Şor este învinuit că, în perioada 04 -25 noiembrie 2014, ar fi obţinut, prin înşelăciune, peste 5 miliarde de lei de la BEM pe care i-ar fi spălat prin intermediul a zeci de companii offshore, sumă confirmată şi de memorandumul KROLL, prezentat la solicitarea organului de urmărire penală. În prezent, dosarul penal încă se află în examinare în prima instanţă, inculpatul Şor fiind menţinut în arest la domiciliu.