Nicolae Negru: ”Statalitatea” Transnistriei va dispărea dacă Kievul şi Chişinăul nu vor da înapoi

Editorialistul şi comentatorul politic Nicolae Negru susţine că „Republica Moldovenească Nistreană” ar fi pe cale de a-şi da ultima suflare, odată cu instalarea primului punct comun de trecere a frontierei moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean, Cuciurgan-Pervomaisc, chiar dacă meritul nu ar fi al Chişinăului, rolul decisiv aparţinând Ucrainei, care a ajuns să simtă pe propria piele pericolul agresiunii ruse sub formă de separatism provocat şi alimentat de Moscova. În context, jurnalistul notează că şi Putin ar dori să vândă republica separatistă Chişinăului, prin intermediul lui Dodon, astfel să nu pară că a pierdut „meciul” transnistrean chiar înainte de alegerile prezidenţiale din Rusia.

”Ajutat de Kiev, încet, dar sigur, Chişinăul pune stăpânire pe segmentul transnistrean al frontierei noastre cu Ucraina. Fluxurile de pasageri, exporturile, apoi şi importurile transnistrene vor fi supuse controlului vamal şi migraţional al Republicii Moldova. Paşapoartele şi plăcuţele de înmatriculare auto, documentele „vamale” eliberate de autorităţile separatiste îşi pierd valabilitatea odată cu traversarea frontierei ucrainene”, comentează editorialistul pentru ziarulnational.md

În opinia comentatorului politic, transnistrenii care vor dori să iasă din „enclavă” trebuie să se conformeze legilor R. Moldova. Aceasta se referă şi la „preşedinţi”, „prim-miniştri”, „miniştri” etc. ”Astfel, treptat, aproape inobservabil, „statalitatea” transnistreană se subţiază, se dizolvă şi procesul nu va putea fi oprit, dacă Kievul sau Chişinăul nu se vor răzgândi şi nu vor da înapoi.”

”Dacă nu sapă un tunel pe sub Ucraina, pe care să nu-l detecteze ucrainenii, alternativa pentru separatiştii înverşunaţi, pentru adepţii neclintiţi ai „statalităţii” transnistrene e să ferece porţile, să se izoleze, să nu iasă nicăieri, să construiască o economie autarhică, bazată pe propriile resurse şi pe propria piaţă de consum. Chiar dacă a moştenit cele 40 la sută din potenţialul industrial al RSSM, economia transnistreană nu are cum să fie viabilă”, a adăugat Nicolae Negru.

Simţindu-şi sfârşitul, separatiştii s-au opus din răsputeri, ameninţând chiar cu războiul dar s-au liniştit şi s-au resemnat, după ce Kievul i-a prevenit că zăngănitul armelor şi orice încercare de a-i implica pe militarii ruşi, cu scopul de a opri instalarea punctelor de control comune se poate solda cu închiderea totală a frontierei ucrainene pe segmentul transnistrean, constată comentatorul politic.

”Ce poate face Moscova? Ea a încercat să-l folosească pe Dodon, dar „omologul” lui Krasnoselski a dezamăgit, a „trădat”, aliindu-se la platforma comună a Chişinăului în această chestiune. Nici preşedinţia austriacă a OSCE nu a îndreptăţit aşteptările, nu s-a grăbit să convoace şedinţa în formatul 5 2, pentru a discuta problema punctului de control comun moldo-ucrainean”, punctează Negru, menţionând că şi Putin ar avea nevoie ca de aer de o soluţie salvatoare, onorabilă, pentru a pune capăt agoniei „statului nistrean” în stare de putrefacţie, pe care nu-l poate întreţine la nesfârşit.

”Cea mai bună dintre soluţii pentru el e să vândă aşa-zisa republică separatistă Chişinăului, Republicii Moldova, care nu e într-o stare cu mult mai bună. Să o vândă cât mai scump, cu tot cu baza militară rusă de acolo. În aşa fel încât să nu pară că a pierdut „meciul” transnistrean chiar înainte de alegerile prezidenţiale din Rusia. Şi Dodon, cu trăncăneala lui antioccidentală şi eurasianistă, îi vine în ajutor, pregăteşte terenul pentru o eventuală tranzacţie, care să fie acceptată mai uşor de transnistreni”, concluzionează autorul editorialului remarcând că ”ceea ce intrigă e posibilitatea destul de mare ca Dodon să nu vorbească din capul lui, ci să-şi coordoneze declaraţiile şi acţiunile cu Plahotniuc.”

Menţionăm că potrivit unui comunicat al Serviciului Vamal, Republica Moldova şi Ucraina îşi consolidează în continuare cooperarea transfrontalieră prin instituirea controlului comun la punctele cu statut internaţional de la frontiera celor două state „Giurgiuleşti – Reni” şi „Palanca – Maiaki – Udobnoe” conform principiilor ”Ghişeului unic” şi ”Opririi unice”.

La 5 iunie, la Soroca sau fost semnate Protocoale noi de punere în aplicare a prevederilor Acordului încheiat la data de 11 martie 1997 între Guvernul Republicii Moldova şi cel al Ucrainei cu privire la organizarea controlului în comun în şapte puncte de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene: ”Criva-Mamalîga”, ”Medveja-Zelionaia”, ”Larga-Kelmenţî”, ”Briceni-Rossoşanî”, ”Cuciurgan-Pervomaisc”, ”Palanca-Maiaki-Udobnoe” şi ”Giurgiuleşti-Reni”. Scopul final al încheierii documentelor constă în asigurarea securităţii frontierei comune, securităţii naţionale, ordinii publice, a bunăstării economice a ambelor state semnatare, prevenirea şi lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere organizate, a terorismului internaţional şi finanţării acestuia.