Ludovic Orban, despre procesul extinderii Uniunii Europene: Porţile UE rămân deschise
alte articole
Fostul comisar european Ludovic Orban a participat miercuri în Bucureşti la o conferinţă pe tema ”Procesul extinderii Uniunii Europene”, alături de ambasadorul Lituaniei Vladimir Jarmolenko, fostul comisar european Peter Balazs, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România Nicolae Idu, precum şi alţi oficiali de seamă.
Ludovic Orban a punctat câteva dintre realizările din ultimele săptămâni, respectiv faptul că s-a ridicat la nivelul UE un acord privind mandatul legat de negocierile din Acordul transatlantic de investiţii şi comerţ cu SUA, s-a realizat un acord asupra bugetului pentru perioada 2014-2020 atât de mult aşteptat şi desigur rămâne ca Parlamentul European să îşi dea acordul în condiţiile ajungerii la această înţelegere. S-au înregistrat paşi majori în ceea ce priveşte Uniunea Bancară. De asemenea, încă o decizie care era previzibilă este cea privind aderarea Letoniei la zona euro începând cu 1 ianuarie 2014.
”Mai important decât toate, din punctul meu de vedere, aderarea de la 1 iulie 2013 a Croaţiei la UE. De ce spun că acest lucru îl consider mai important decât celelalte decizii care sunt totuşi foarte importante? Eu consider că o decizie care deşi era previzibilă, era anticipată, cea a aderării Croaţiei la UE, este cea mai importantă. De ce? Pentru că vorbim de politica de extindere. Şi mult timp... şi nu numai perioada de timp, dar după aderarea ultimă a României şi Bulgariei am avut senzaţia că procesul de extindere s-a blocat, e pus pe hold, că această politică, atât de benefică pentru UE, pentru ambele - şi pentru statele care au aderat la UE dar şi pentru vechile state este pusă la zid”, a precizat fostul comisar european.
”Este suficient să vedem cum au fost exploatate de către diferite forţe politice şi nu numai anumite neajunsuri pe care le-a creat aderarea ultimelor state membre ca să vedem cât de criticată şi cât de pusă la zid a fost această politică. Dacă stau să mă gândesc, şi am o imagine de ansamblu şi de detaliu asupra problemelor cu care s-au confruntat diferite politici comunitare, nu cred că a existat o politică comunitară mai atacată, mai contestată decât cea de lărgire a UE. Şi asta în ciuda avantajelor majore pe care le aduce această politică”, a adăugat acesta.
Porţile Uniunii Europene nu s-au închis
Orban a amintit faptul că se vorbeşte foarte mult această ”fatigue” - oboseală a lărgirii, dar în opinia lui este mai mult decât atât, ”este pur si simplu intrarea în noi coordonate, o dinamică care a iscat foarte multe semne de întrebare, a creat probleme suplimentare, dar trebuie să înţelegem că suntem într-un context din ce în ce mai dinamic în care suntem chemaţi să luăm decizii cât mai la obiect, cât mai inteligente. Din acest punct de vedere mă întorc la această aderare a Croaţiei - semnalul este că porţile UE nu s-au închis după aderarea României şi Bulgăriei”.
Procesul de negociere a fost probabil cel mai dificil din istoria UE. Problemele care au fost ridicate, modul în care au fost negociate, duritatea acestor dezbateri au relevat foarte clar mai mult decât oricând că ”exigenţa a fost ridicată foarte foarte sus”. Cu toate acestea Croaţia este acum al 28-lea membru al UE.
”Nu s-a înţeles de la început cât de dificilă este această negociere, cât de atipică este.. că de fapt negociezi ceva ce nu poţi schimba - legislaţia comunitară. Şi practic tu negociezi modalităţi, formule şi etape prin care te angajezi sau pui în aplicare legislaţia comunitară, practica comunitară”, a precizat acesta adăugând că ”succesul înregistrat este cu atât mai remarcabil cu cât o parte a procesului de negociere s-a desfăşurat în plină criză a UE, în condiţiile în care din ce în ce mai multe voci au cerut să se afirme, şi la nivele înalte, că deja UE este mult prea mare, că avem nevoie de o Uniune cu o geometrie variabilă, că avem nevoie de nuclee care să meargă înainte şi să nu se poticnească, să nu fie încetinite de statele care evoluează mai greu”.
În acest context, Ludovic Orban vorbea despre un mesaj foarte important care a fost transmis în zona Balcanilor. ”Nu vreau să detaliez, dar faptul că s-a arătat că uşile UE rămân deschise există posibilitatea ca şi celelalte state din zona Balcanilor de vest să poată adera la un anumit moment când sunt bine pregătite este extrem de percutant în ceea ce priveşte stimulul care poate să fie transmis acestor state ca să continue procesul de reformă, să continue transformările având foarte clar un obiectiv, acela al aderării la UE”.
Este de remarcat faptul că la ultimul Consiliul European s-a luat decizia de începere a negocierilor de aderare cu Serbia şi de asemenea o decizie de avansare în relaţiile cu Kosovo, în ciuda faptului că există state membre care au o părere diferită privind independenţa Kosovo.
La finalul discursului, Ludovic Orban a făcut referire la acele state care în momentul de faţă sunt sub parteneriat vestic, care încă nu au perspectiva de a adera la UE, dar au o perspectivă de a se apropia de UE: ”cred că cel puţin pentru unele din aceste state, în special pentru Ungaria şi Republica Moldova, lunile care vor veni sunt extrem de importante. Preşedinţia lituaniană a Consiliului UE va organiza o reuniune fundamentală pentru evoluţia acestor ţări şi dacă se va înregistra un succes important la reuniunea de la Vilnius fără îndoială, poate într-o perioadă medie de timp, vom putea vorbi şi de o perspectivă de aderare a acestor state la UE, în ciuda, repet, a rezistenţei care mai există în planul intern al UE”.
”Închei cu un punct de vedere personal, locul Turciei este în UE. Dacă vrem să contăm ca entitate la nivel global, într-o lume care devine din ce în ce mai multipolară, într-o lume care devine din ce în ce mai mai dinamică, o lume globalizată, avem nevoie de o ţară ca Turcia în interiorul UE. Este fundamental pentru rolul pe care îl va juca UE în viitor. Desigur, Turcia trebuie să fie pe deplin pregătită pentru această aderare. Dar părerea mea că a merge pe altă variantă decât aderarea Turciei la UE este o decizie greşită”, a concluzionat Ludovic Orban.