"Lucrurile evoluează în direcţia greşită în domeniul combaterii corupţiei" - Viviane Reding, Comisar european pentru Justiţie

Comisarul european pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, Viviane Reding a declarat luni, la Bruxelles, că este îngrijorată faţă de recentele evoluţii în domeniul legislaţiei privind anticorupţia din România, precizând că acestea vor fi analizate în luna ianuarie, relatează euobserver.

"Suntem foarte îngrijoraţi de faptul că lucrurile evoluează în direcţia greşită în domeniul combaterii corupţiei", a spus Reding, citată de Agerpres.

Declaraţiile vicepreşedintelui Comisiei Europene. Viviane Reding au fost făcute în contextul unui schimb de opinii cu membrii Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) din Parlamentul European. Discuţia a avut ca temă situaţia din domeniul justiţiei şi acţiuni ulterioare reuniunii Consiliului JAI din 5-6 decembrie.

La Consiliului JAI din 5-6 decembrie ar fi trebuit să se discute intrarea Bulgariei şi a ţării noastre în Schengen însa, în condiţiile în care parte din statele membre s-au opus aderării României, discuţiile în cadrul consiliului au vizat doar "situaţia la zi" privind cadrul legislativ necesar aplicării integrale a dispoziţiilor acquis-ului Schengen pentru cele două ţări. Nu s-a pus problema votului privind aderarea celor două ţări, în condiţiile în care există state care nu sunt de acord cu intrarea României în Schengen.

Unul dintre principalele motive ale amânării intrării României în Schengen, pe lângă teama occidentalilor de a îşi pierde locurile de muncă datorită valurilor de muncitori ieftini ce se vor revărsa dinspre est, teamă întreţinută cu grijă de partidele naţionaliste şi xenofobe, a fost situaţia "îngrijorătoare" a Justiţiei româneşti.

Olanda a fost una dintre primele ţări ce au informat oficial că nu vor vota aderarea României la Schengen în cadrul Consiliului Jai din 5-6 decembrie 2013. Olanda a afirmat că va lua o decizie în privinţa aderări ţării noastre abia după publicarea raportul MCV pe ţară. Raportul MCV reflectă opinia Europei asupra sănătăţii justiţiei româneşti iar publicarea sa, ce ar fi trebuit să aibă loc anterior lucrărilor JAI, a fost amânată până în 2014, pentru a se putea analiza şi include episodul revocării din funcţie a procurorilor DNA Lucian Papici şi Mariana Alexandru, la ordinul premierului Ponta.

Îngrijorarea internaţională cu privire al "bunul mers" al Justiţiei în România a căpătat noi valenţe sâptămâna trecută, după Marţea Neagră din Parlament, când Camera Deputaţilor a votat fără dezbateri şi fără consultarea instituţiilor în drept, două modificări ale Codului Penal ce le conferă parlamentarilor super-imunitate în faţa Justiţie iar aleşilor locali super-imunitate în faţa ANI, prin dezincriminarea incompatibilităţii.

Camera Deputaţilor urma sa adopte în acea Marţi (11 decembrie 2013) şi o lege a amnistiei şi graţierii, ce a ar fi albit cazierele marilor corupţi din eşalonul politic cu dosare pe rol şi i-ar fi scos din închisori pe politicienii condamnaţi deja. Sub presiunea mediatică, legea nu s-a mai votat însa nu s-a renunţat complet la adoptarea ei.

Imediat după ce mişcările din Parlament au răzbătut în presă, instituţiile implicate în lupta împotriva corupţiei au reacţionat dur şi prompt sancţionând modul netransparent în care au fost adoptate modificările Codului Penal, reclamând că nu au avut loc consultări ale instituţiilor în drept (CSM, DNA).

Europa a reacţionat la fel de prompt şi dur şi ea. După ce şi-au exprimat la unison, prin comunicate, dezaprobarea faţă de mişcările de culise din Parlament, ambasadorii Olandei, Franţei, Germaniei şi Marii Britanii s-au întâlnit joi personal cu deputaţi jurişti din cadrul Comisiei Juridice a Parlamentului, pentru a discuta despre decizia extrem de controversată de a modifica Codul Penal.

Comisia Europeană a precizat că îşi va exprima poziţia faţă de modificările aduse Codului Penal din România în raportul MCV din luna ianuarie, precizând că orice oficial trebuie să se supună regulilor referitoare la corupţie şi conflict de interese.

"Am subliniat în rapoartele precedente - şi cred că poziţia Comisiei Europene este clară - că atunci când e vorba de oficiali care deţin funcţii legislative, executive, administrative sau juridice, trebuie să se supună regulilor în materie de corupţie şi conflict de interese. Principiul potrivit căruia toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii este foarte important pentru CE", a declarat purtătorul de cuvânt al CE, Mark Gray.