Lovită de criza din Ucraina, Gazpromia începe să şchioapete

Producţia naturală de gaze a Gazpromului a scăzut cu 19,6%, luna trecută, comparativ cu producţia din aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce gigantul de stat se chinuie cu o competiţie sporită în Rusia dar şi cu o scădere a exporturilor pe fondul deteriorării relaţiilor dintre Moscova şi Kiev, potrivit Moscow Times.

Exporturile de gaze naturale ale Gazpromului au scăzut cu 26,3 miliarde de metri cubi de gaz (bcm) în luna august şi ar putea coboră sub 450 de bcm în acest an, au anunţat analiştii de la Sberbank CIB, miercuri, citând datele publicate de corpul de monitorizare CDU TEK.

În 2013, Gazpromul a produs 487 bcm, potrivit datelor oferite de companie, dar în 2014 întâmpină probleme încercând să-şi vândă produsele.

Chiar dacă Gazpromul a fost ocolit de sancţiunile Statelor Unite şi ale Uniunii Europene, exportatorul de gaz a încetat furnizarea de gaze către Ucraina, în iunie, după ce Rusia a anexat regiunea sudică ucraineană Crimeea, în timp ce relaţiile dintre cele două vecine s-au deteriorau iar Kievul a refuzat să mai plătească în momentul în care Gazpromul aproape că a dublat preţul gazelor destinate Ucrainei.

Ucraina a anunţat că va fi obligată să importe 5 bcm de gaz rus în această iarnă pentru a-şi completa cererea de pe piaţa internă, dar până în prezent nu s-a ajuns la niciun acord privind termenii acordului viitor.

”Dacă Gazpromul ar fi capabil să ridice rata (producţiei) pentru a egala cifrele lunare înregistrate în 2013, cifra totală a acestui an ar putea ajunge la 454 bcm”, au notat analiştii Sberbank CIB.

”Aceasta ar fi sub previziunea revizuită recent a Gazpromului de 460 bcm pentru 2014, scăzând cu 36,4 bcm, sau 7,4%, în comparaţie cu previziunea de la începutul anului”.

În decembrie 2013, Gazprom a prezis că va produce peste 490 bcm de gaze.

Profitul Gazpromului în anul 2013 era de 5,25 de trilioane de ruble (140 de miliarde de dolari) – 7,4% din această cifră înseamnă puţin peste 10 miliarde de dolari.

Nu numai că Gazpromul s-a confruntat cu probleme în vânzarea gazului datorită crizei din Ucraina, dar a fost afectat şi de cererea redusă din Rusia: încetinirea creşterii economice a slăbit cererea industrială în timp ce competiţia adusă de producătorii independenţi s-a intensificat.

Compania privată Novatek, care s-a extins rapid în ultimii ani, a înregistrat în luna august o creştere a producţie de 19,2%, comparativ cu producţia înregistrată în 2013, potrivit Sberbank CIB.

În timp ce producţia Gazpromului şchioapătă, omologul său din sectorul petrolier, Rosneft (construit pe ruinele companiei Yukos) a înregistrat de asemenea scăderi semnificative de producţie. În august producţia Rosneft a atins cel mai coborât nivel de la începutul lunii martie 2013, potrivit informaţiilor oferite marţi de CDU TEK. Declinul este cauzat de scăderea rezultată din consumarea câmpurilor petroliere siberiene şi de reducerea operaţiunilor de foraj, au apreciat analiştii.

Dacă producţia în declin a Gazpromului şi Rosneftului se va materializa în profituri reduse, consecinţele asupra bugetului Rusiei ar putea fi însemnate. Rusia se bazează în principal pe banii produşi de cei doi giganţi din energie ai statului.

Succesul Gazpromului în revitalizarea producţiei de gaze este strâns legat de negocierile trilaterale dintre Rusia, Ucraina şi UE, care ar putea determina în ce condiţii va putea Rusia să mai reia furnizarea de gaze către Ucraina. Ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, a declarat că negocierile se vor relua pe 6 septembrie.

Gazprom a anunţat că este pregătită să ofere Kievului un preţ la gaze de 385 de dolari pentru 1.000 de metri cubi în timp ce litigiul cu Naftogaz, compania energetică de stat ucraineană, aşteaptă la curtea de arbitrară de la Stockholm. Premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk, a declarat că Ucraina este dispusă să plătească un preţ mediu de 340 de dolari pentru mia de metri cubi, potrivit RIA Novosti.

Pe fondul rupturii între UE şi Rusia datorită conflictului din Ucraina, ţările europene au depus eforturi extinse pentru a umple rezervele de gaze înaintea iernii.

Iaţeniuk a deschis o conductă de gaze, marţi în Slovacia, care poate furniza până la 10 bcm de gaze naturale pe an către Ucraina. Alte ţări europene care ar putea să ia parte în aşa numitul flux de gaz invertit către Ucraina includ Germania, Polonia, Ungaria şi Austria.

Gazprom fiind principala unealtă de control geopolitic a Rusiei, şeful companiei, Alexei Miller, se opune construirii de conducte bidirecţionale de gaz, declarând, în iunie, că va examina foarte atent legalitatea fluxului de gaz invers şi a ameninţat că exporturile la gaze către companiile care participă la astfel de operaţiuni ar putea fi sistate ca rezultat.