Logica jurnalistică învinge "natura umană". Presa a primit acces la lucrările Comisiei de Cod Electoral

După ce accesul la prima şedinţă a Comisiei de Cod Electoral le-a fost refuzat, luni, 19 februarie, reprezentaţii presei şi-au câştigat, temporar, dreptul de a lua parte la dezbaterile pe tema legilor electorale în baza cărora vor fi aleşi viitorii primari, preşedinţii de Consilii Judeţene, senatori, deputaţi şi preşedinţi ai României. Cu nouă voturi pentru, membri comisiei au permis miercuri accesul jurnaliştilor la lucrările comisiei pe un subiect de maximă actualitate şi importanţă pentru români.

Decizia a fost precedată de o discuţie informală între parlamentari şi jurnalişti, discuţie în cadrul căreia fiecare dintre cei 15 membri ai comisiei şi-a exprimat părerea cu privire la participarea presei la lucrări.

Principala obiecţie ridicată de politicienii refractari prezenţei presei la dezbaterile lor a fost "frica" că lucrările comisiei se vor transforma într-un "show" iar legile electorale nu vor mai fi finalizate la timp.

Evocând eşecul demersului de revizuire a Constituţiei, care, în viziunea preşedintelui Camerei Deputaţilor şi al Comisiei de Cod Electoral, Valeriu Zgonea, ar fi fost ”un show de presă” în care se făceau declaraţii politice, o serie de parlamentari şi-au exprimat temerea că membrii comisiei nu se vor putea abţine de la declaraţii politice şi, în loc de noi legi, românii vor avea parte doar de dezbateri politice.

"Dacă vrem să avansăm şi să construim ceva trebuie să nu avem declaraţii politice interminabile, continue, confruntări în declaraţii politice şi să lucrăm. Acesta este motivul pentru care cred că prezenţa presei ar duce în derizoriu aceste lucrări.", a explicat Varujan Pambuccian, adăugând că, în prezenţa reprezentanţilor mass-media, parlamentarii au tendinţa "de a-şi schimba comportamentul" (lucru pentru care presa nu are nicio vină, a recunoscut deputatul).

Sugestia venită din partea unuia dintre jurnalişti, ca politicenii să nu facă declaraţii politice în comisie ci după lucrări, în faţa camerelor de luat vederi a venit, în acest context, ca o surpriză la care nimeni nu părerea să se fi gândit având în vedere că declaraţiile politice "ţin de natura umană", potrivit deputatului Pambuccian.

Membrii comisiei (în special Marton Árpád-Francisc) s-au mai cramponat de faptul că Hotărârea Plenului reunit al Parlamentului de înfiinţare a Comisiei de Cod electoral, adoptată în 2013, stipulează că şedinţele acesteia nu sunt publice, argument spulberat tot de jurnalişti, care au remarcat că, în aliniatul 3 al respectivei hotărâri se prevede: ”condiţiile în care reprezentanţii mijloacelor de informare în masă au acces la lucrările Comisiei se stabilesc de plenul acesteia”, ceea ce le dă membrilor Comisiei puterea şi dreptul de a participa la lucrările ei.

Finalmente, după ce argumentele contra prezenţei presei - de la natură umană până la argumente de natură tehnică - s-au epuizat, cu nouă voturi pentru, accesul mass-mediei la dezbaterile pe tema legilor electorale a fost permis la şedinţa de luni.

Reamintim că anterior discuţiei informale de astăzi, jurnaliştii au făcut o petiţie online prin intermediul căreia au cerut ca, având în vedere importanţa legilor electorale, mass-media să aibă acces direct, imediat, fără limitări la lucrările comisei.

Pe lângă această petiţie, la permiterea accesului reprezentanţilor mass-media la dezbateri a contribuit "frica de presă": "Mi-e o frică teribilă de presă. Mi-e teamă că voi fi damnat, deci sunt de acord cu prezenţă presei, pentru că mi-e frică de presă", a declarat senatorul Puiu Haşotti.

Până când plenul celor două camere reunite se va pronunţa asupra ridicării caracterului "nepublic" al lucrărilor comisiei de cod electoral, membrii acesteia vor decide prin vot, la începutul fiecărei şedinţei, dacă permit accesul presei la dezbateri.

Merită menţionat faptul că actualul cadru normativ definit de Regulamentele parlamentare precizează că şedinţele comisiilor parlamentare permanente sunt publice.