Locurile de muncă pentru tinerii absolvenţi, eterna problemă a României

În România învăţământul superior nu este corelat cu cerinţele de pe piaţa muncii. Angajatorii preferă să investească cât mai puţin în formarea angajaţilor şi deci să angajeze oameni care au deja o experienţă profesională. Iar tinerii absolvenţi care nu au experienţă ar trebui să-şi caute singuri drumul, să fie antreprenori şi doar în ultimă instanţă să recurgă la ajutoarele de şomaj. Acestea au fost câteva dintre concluziile dezbaterii ”Găsirea unui loc de muncă – principala problemă a tinerilor absolvenţi de învăţământ superior”, organizată de Centrul Europedirect şi Institutul European din România. Din păcate ca de obicei la astfel de dezbateri au fost enumerate probleme şi mai puţin soluţii.

În deschiderea dezbaterii, Alistriţa Smarandache, inspector la Direcţia Managementul Pieţei Muncii, a prezentat câteva statistici privind numărul tinerilor absolvenţi înregistraţi la ANOFM şi numărul celor care şi-au găsit de muncă dintre aceştia. Numărul total de proaspăt absolvenţi înregistraţi la ANOFM în 2013 este 80.276 din care absolvenţi de studii superioare cu licenţă sunt 6.593, iar absolvenţi de studii superioare fără licenţă 155.

Ea a mai amintit că după trei luni în care şi-au căutat activ un loc de muncă, tinerii pot primi un ajutor de şomaj şi pot beneficia de cursuri de reorientare profesională. ”Anual se organizează o bursă a locurilor de muncă pentru tineri absolvenţi cu peste 2.000 de agenţi economici care au oferte de locuri de muncă. Au participat aproximativ 33.265 de persoane (23.312 absolvenţi), dintre care 3.252 şi-au găsit apoi un loc de muncă”, a explicat reprezentanta ANOFM.

Smarandache a recunoscut că locurile de muncă pentru tineri absolvenţi sunt puţine şi prost plătite, deoarece ”angajatorii caută şi la bursele de muncă oameni cu experienţă şi nu prea angajează fără”. Asta în ciuda faptului că statul oferă stimulente precum scutiri de taxe şi impozite acestor firme dacă angajează tineri absolvenţi. În schimb, angajatorul se obligă să-l ţină pe absolvent angajat minim trei ani de zile.

Reprezentanta ANOFM a observat că de partea lor absolvenţii nu sunt interesaţi de joburi prost plătite.

Mai aplicat, Ramona Maria Pavel, manager de proiect la Asociaţia Colfasa, care se ocupă de integrarea pe piaţa forţei de muncă a unor persoane vulnerabile şi cu combaterea discriminării, a prezentat câteva proiecte pe care ONG-ul le-a realizat în acest sens. ”Erasmus pentru tineri antreprenori este un program de schimburi transfrontaliere care oferă antreprenorilor noi sau aspiranţi şansa de a învăţa de la cei cu experienţă care conduc companii în alte ţări participante”, a explicat ea.

Un alt program derulat de asociaţie ”Femeia contează” a promovat incluziunea socială şi egalitatea de şanse pe piaţa muncii pentru femei, prin crearea primului centru Anti-mobbing din România.

Ramona Pavel a definit mobbing-ul ca fiind ”hărţuirea sistematică la locul de muncă pentru a elimina o persoană din organizaţie. Această hărţuire trebuie să fie pe o perioadă de 6 luni”. Ea a mai precizat că Asociaţia Colfasa s-a ocupat de formarea profesională a 270 de persoane cu dizbilităţi şi 500 de persoane de etnie romă, dar acestea au întâmpinat piedici din partea angajatorilor care nu voiau să le angajeze. În opinia ei, este nevoie de o mai bună corelare între sistemul de învăţământ şi cerinţele pieţei muncii, inclusiv prin reglementarea şi recunoaşterea formelor de ucenicie şi internship ca experienţă relevantă.

La rândul său, Radu Godeanu, vicepreşedinte al Uniunii Generale a Industriaşilor din România (UGIR), a susţinut că problema nu este că nu sunt locuri de muncă sau că angajatorii nu vor să angajeze absolvenţi fără experienţă, ci că ”tinerii sunt nepregătiţi”. ”Primul care ar trebui să fie interesat de un loc de muncă ar trebui să fie tânărul . Noi nu avem o strategie să angajăm tineri, ci contează experienţa la locul de muncă. Nu avem nevoie de unii care mai degrabă să ne încurce. Firmele private plătesc rezultatele, nu eforturile”, a explicat sec liderul patronatului. Godeanu s-a mai plâns că angajatorii plătesc contribuţii foarte mari la stat pe forţa de muncă şi nu mai au bani să investească în oameni.

El le-a recomandat tinerilor care-şi caută un loc de muncă să găsească domenii în care pot reuşi precum industria creativă. Sau un exemplu (mai nefericit!) în domeniul jocurilor de noroc, care nu sunt impozitate de stat. Iar pe cei care nu-şi găsesc un loc de muncă în ţară să plece în străinătate pentru ca „Europa este mare”.

Godeanu a adăugat că recurgerea la ajutorul de şomaj şi la Agenţia de ocupare a forţei de muncă trebuie să fie ultima soluţie pentru că aceasta ”nu oferă locuri de muncă, ci intermediază între angajator şi cei care vor să se angajeze, doar ca un avizier, o bază de date şi nimic mai mult”.

La rândul ei, Adina Vinţan, vicepreşedinte pentru relaţii externe în cadrul Ligii Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) a arătat că voluntariatul este o modalitate bună de formare profesională şi dezvoltare personală pentru că ”te ajută să te prezinţi cu o anumită experienţă în faţa angajatorului şi să vezi ce-ţi place şi la ce eşti bun”.

LSRS a realizat diferite proiecte precum Smart Internships care prevede stagii în diferite instituţii publice, în cabinetele miniştrilor şi pe lângă secretarii de stat, pentru studenţii români din străinătate. Mai concret, programul „SMART Internhips” constă în punerea la dispoziţie a unui număr de douăsprezece stagii de practică neplătite (internship-uri) în cinci instituţii publice care iau parte la această primă sesiune a programului: Ministerul Economiei (cu două poziţii), Ministerul Educaţiei Naţionale (cu două poziţii), Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (cu trei poziţii), Ministerul Tineretului şi Sportului (cu două poziţii) şi Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (cu trei poziţii). Internship-urile se vor derula în perioada vacanţei universitare şi vor avea o durată de una până la trei luni, cu posibilitatea prelungirii.