Strategia 2020 şi problemele României

”România trebuie să urmărească o creştere competitivă. Trebuie să ne păstrăm tinerii în ţară şi să învăţăm din greşelile altora. Spania şi Grecia se confruntă acum cu o problemă de competitivitate, iar noi nu trebuie să facem aceeaşi greşeală. Avem nevoie de o dezvoltare smart în sensul de inovare”, a afirmat Simona Poladian, director al Institutului de Economie Mondială din cadrul Academiei Române cu ocazia dezbaterii ”Strategia Europa 2020 şi progresul Uniunii Europene – priorităţi pentru România”, organizate de IER şi Centrul Europe Direct Bucureşti.

La debutul dezbaterii, Gabriela Drăgan, directorul Institutului European din România a reamintit direcţiile Strategiei 2020: ocuparea forţei de muncă (cu ţinta de 75% din populaţia activă stabilită de UE, la care România şi-a stabilit ca obiectiv o rată de 70% şi a atins 63,3% în 2013), cercetare-dezvoltare (3% din PIB – ţintă la nivelul UE, 2% din PIB – obiectiv asumat de România, în prezent rata de alocare e doar de 0,60%), schimbarea climatică (cu cele trei componente: reducerea gazelor cu efect de seră, creşterea ponderii regenerabilelor 20,3% în România în 2013, faţă de ţinta de 24 stabilită, eficienţa energetică), educaţia (cu indicatorul părăsirii timpurii a şcolii – ţinta fiind de sub 10% la nivelul UE) şi reducerea sărăciei şi creşterea incluziunii sociale (cu ţinta de a reduce populaţia cu risc de sărăcie cu 20 de milioane).

”Strategia 2020 este o strategie pentru creştere inteligentă, sustenabilă şi incluzivă şi este mai pragmatică decât Agenda Lisabona, predecesoarea ei. Ea încearcă să elimine decalajele de competitivitate ale Europei faţă de Asia şi alte spaţii într-o manieră mai uşor de implementat şi monitorizat”, a punctat la rândul său Viorel Dobrescu, director la Direcţia Strategia Europa 2020 în cadrul MAE.

Oficialul a enumerat cele trei priorităţi ale Strategiei: creşterea economică inteligentă bazată pe inovare, creşterea favorabilă incluziunii (prin promovarea unei economii cu un grad înalt de ocupare a resurselor umane care să genereze coeziune socială şi teritorială) şi creşterea sustenabilă în sensul realizării unei economii bazate pe utilizarea eficientă a resurselor naturale. Ca iniţiative emblematice în cadrul Strategiei, Dobrescu a amintit 1. Agenda digitală – valorificarea potenţialului IT&C într-o Europa slăbită de criza economică, 2. O uniune a inovării, prin plasarea acesteia în centrul formulării politicilor europene pe termen mediu şi lung, care nu are încă rezultate concrete, 3. Tineret în Mişcare, care vizează sporirea şanselor tinerilor de a găsi un loc de muncă, 4. O politică industrială integrată pentru era globalizării în sensul susţinerii şi menţinerii unei baze industriale puternice care să ofere locuri de muncă mai bine plătite (o problemă pentru că România nu ştie încă dacă vrea industrializare sau reindustrializare), 5. O Europa eficientă din punct de vedere al resurselor (reducerea gazelor cu efect de seră, energie regenerabilă şi eficienţă energetică), 6. O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă şi 7. Platforma europeană împotriva sărăciei şi excluziunii sociale.

Simona Poladian a arătat însă că ”nu există o definiţie consacrată a termenului de economie smart şi nu se ştie cum poate genera creştere economică sustenabilă. Economia inovativă sau smart este electricianul care şi-a pierdut locul de muncă şi îşi deschide o companie pentru instalarea unor aparate eficiente energetic sau consultantul de spital care găseşte metode de a scurta lista de aşteptare pentru pacienţi. Dezvoltarea smart înseamnă inovare”.

Dincolo de strategii frumoase, România trebuie să implementeze măsuri concrete precum reforma învăţământului, fără de care nu poate fi competitivă, şi să-şi păstreze tinerii în ţară, care se văd nevoiţi să plece în străinătate pentru că n-au locuri de muncă conforme cu pregătirea lor”.

Dincolo de strategii frumoase, economista a subliniat că România trebuie să implementeze măsuri concrete precum ”reforma învăţământului fără de care nu poate fi competitivă, să-şi păstreze tinerii în ţară, care se văd nevoiţi să plece în străinătate pentru că n-au locuri de muncă conforme cu pregătirea lor”. Pe de altă parte, directorul IEM pledează pentru depolitizarea instituţională şi ”alegerea oamenilor care sunt cu adevărat gospodari”.

Poladian a mai arătat că România ocupă locul 77 în lume privind competitivitatea, potrivit Global Competitiveness Index, pierzând 10 poziţii în clasamentul mondial faţă de 2010-2011 şi este devansată cu mult de Bulgaria.

La rândul său, Ioan Piţurescu, membru al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), a subliniat că decidenţii români ”nici măcar nu înţeleg conceptele de clustere şi transfer tehnologic, d-apoi să le pună în practică”. ”90% dintre IMM-uri se finanţează în prezent din resurse proprii. Măsurile şi strategiile sunt frumoase, dar materializarea şi punerea lor în practică este minimă”, a concluzionat reprezentantul patronatelor.