Lockdwon-urile din timpul pandemiei de COVID-19 au afectat semnificativ funcţia cognitivă a celor în vârstă [Studiu britanic]

.
. (pixabay.com)

Conform unui studiu cuprinzător realizat în Marea Britanie, s-a constatat că măsurile stricte de izolare implementate la nivel mondial în timpul pandemiei COVID-19 afectează în mod semnificativ memoria de lucru şi funcţia cognitivă a persoanelor în vârstă, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la un risc ridicat de demenţă.

Cercetătorii din Marea Britanie au examinat datele neuropsihologice de la peste 3.100 de persoane cu vârsta de 50 de ani şi peste, examinând tendinţele în materie de sănătate cognitivă înainte şi după primii doi ani ai pandemiei.

Constatările, extrase din studiul PROTECT, un studiu privind îmbătrânirea, desfăşurat online de Universitatea din Exeter şi Kings College din Londra în colaborare cu Serviciul Naţional de Sănătate, au dezvăluit un impact izbitor asupra capacităţilor cognitive ale participanţilor.

Masa de subiecţi studiaţi a inclus aproape 1.700 de femei şi peste 1.400 de bărbaţi. Vârsta medie a acestora era de 67,5 ani.

Studiul, care s-a desfăşurat între 1 martie 2019 şi 28 februarie 2022, a cuprins perioada tumultoasă marcată de aplicarea unor restricţii sociale, inclusiv distanţarea socială, măsuri de carantină şi "închideri complete ale societăţii" fără precedent, despre care studiul a menţionat că "nu au mai fost experimentate până acum în memoria vie".

"Efectele acestor măsuri nu au fost încă pe deplin stabilite", au notat autorii studiului.

Citiți și Pediatru concediat după ce a tras un semnal de alarmă cu privire la vaccinurile COVID-19 la un eveniment din Senatul SUA

Rezultatele studiului au arătat un declin substanţial al funcţiei executive, care se referă la abilităţile cognitive de nivel superior ce guvernează controlul şi coordonarea. Alături de aceasta, eşantionul de studiu a arătat un declin accentuat al memoriei de lucru, care este crucială pentru stocarea memoriei pe termen scurt şi pentru diverse procese cognitive.

"O înrăutăţire semnificativă a funcţiei executive şi a memoriei de lucru a fost observată în primul an al pandemiei la nivelul întregului grup de subiecţi, la persoanele cu tulburări cognitive uşoare şi la persoanele cu antecedente de COVID-19", au scris autorii.

Impactul negativ asupra funcţiei cognitive a persistat şi în al doilea an, în special în ceea ce priveşte funcţia executivă la nivelul întregului grup de studiu şi memoria de lucru în cadrul unor subgrupuri specifice.

Citiți și The Conversation, despre controversata strategie anti-COVID a Suediei: Restul lumii a fost supus unui experiment

Declinul cognitiv

Factorii-cheie pentru acest declin cognitiv au fost identificaţi prin intermediul analizelor de regresie. Aceşti factori au inclus faptul că, pe fondul lockdown-ului, oamenii făceau mai puţine exerciţii fizice şi consumau mai mult alcool. Aceşti factori au contribuit, de asemenea, la faptul că mai multe persoane s-au confruntat cu singurătatea şi depresia.

Autorii au remarcat că au fost exprimate îngrijorări cu privire la efectele neuropsihologice ale restricţiilor sociale pandemice, în special în ceea ce priveşte contextul unui risc potenţial crescut de demenţă la adulţii în vârstă.

O comisie Lancet din 2020 a evidenţiat faptul că factorii legaţi de stilul de viaţă şi de sănătatea mintală contribuie în mare măsură la sănătatea cognitivă, factorii de risc care pot fi controlaţi contribuind la 40% din cazurile de demenţă.

"Aceşti factori se potrivesc foarte bine cu schimbările la nivelul întregii populaţii în ceea ce priveşte sănătatea şi stilul de viaţă, observate în timpul şi după închidere, ridicând întrebarea importantă a efectului pandemiei asupra sănătăţii şi riscului cognitiv în rândul populaţiei", au scris autorii studiului.

Citiți și Studiu german: Restricţiile anti-COVID nu au avut niciun efect în oprirea virusului [Telegraph]

Lockdown-urile, care au schimbat drastic stilul de viaţă a milioane de oameni, au dus la creşterea consumului de alcool - conform unei analize sistematice a 200.000 de participanţi -, la reducerea activităţii fizice şi la intensificarea comportamentului sedentar, conform unei alte analize sistematice a 86.000 de participanţi.

Acest lucru a fost agravat de restricţiile sociale care au dus la reducerea contactelor şi a reţelelor sociale. Studiul notează că "izolarea socială este strâns asociată cu singurătatea, iar aceste construcţii contribuie la depresie".

Citiți și Unii îmbălsămători afirmă că, începând din 2021, au apărut cheaguri albe şi fibroase. Alţii spun că este o teorie a conspiraţiei

Studiul a remarcat alte studii care au constatat că indicatorii slabi de sănătate mintală au reprezentat o preocupare tot mai mare în comparaţie cu nivelurile de dinainte de pandemie. Aceşti factori sunt strâns legaţi de riscul de demenţă, ceea ce i-a determinat pe cercetători să îndemne la mai multe cercetări cu privire la "efectul pandemiei asupra sănătăţii cognitive" a persoanelor în vârstă.

"Pandemia COVID-19 a dus la o înrăutăţire semnificativă a cogniţiei la adulţii în vârstă, asociată cu modificări ale factorilor de risc cunoscuţi pentru demenţă.

Scăderea susţinută a cogniţiei evidenţiază necesitatea unor intervenţii de sănătate publică pentru a reduce riscul de demenţă - în special la persoanele cu deficienţă cognitivă uşoară, la care conversia la demenţă în termen de 5 ani reprezintă un risc substanţial", au scris autorii.

Citiți și Un nou tip de demenţă face ravagii în America