Ministerul Culturii vrea să includă în patrimoniul UNESCO cetăţile romane de pe cursul inferior al Dunării
Anul viitor Ministerul Culturii va depune dosarul pentru includerea pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a unor cetăţi romane de pe cursul inferior al Dunării, a precizat, vineri, ministrul Culturii Puiu Haşotti, citat de B1 TV.
Astfel, conform ministrului, România este partener într-un proiectul de mare amploare "Extinderea Limesului Danubian - Cursul Inferior al Dunării, patrimoniu mondial UNESCO", cu acronimul "Danube Limes Brand".
Totodată, Puiu Haşotti precizează că a purtat luna trecută discuţii în acest sens cu Irina Bokova, secretarul general al Organisation des Nations unies pour l'education, la science et la culture (UNESCO).
"Discuţia pe care am purtat-o a fost încurajatoare. România este prinsă în acest proiect mare şi va depune, anul viitor, dosarul pentru includerea unor cetăţi - oraşe romane de pe Limesul dunărean, adică de pe graniţa Imperiului Roman, fortificată pe limes", a afirmat ministrul Culturii.
Haşotti a adăugat că dosarul este în lucru în momentul de faţă. "Este un proiect foarte mare, sunt zeci de cetăţi romane, de la cetatea romană de la Sucidava până la Cetatea Aegyssus", a declarat ministrul.
Prin intermediul Institutului Naţional al Patrimoniului, instituţie care este în subordinea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, România este implicată în proiectul "Danube Limes Brand".
Prin urmare, finanţarea acestui proiect este asigurată prin programul de cooperare transnaţională South Est Europe şi cofinanţat de Uniunea Europeană, fiind considerat prioritar toate ţările riverane Dunării în Strategia Dunării, potrivit site-ului Ministerului Culturii.
Limesul (sistem de apărare folosit de romani, care consta dintr-un zid de piatră sau dintr-un val de pământ, construit la graniţele provinciilor - n.r) este numele frontierei fortificate a Imperiului Roman, care traversa cu unele întreruperi aproape întreaga Europa, de la Nistru şi Marea Neagră şi până la limesul lui Hadrian sau valul lui Hadrian din Scoţia de astăzi.
Proiectul "Danube Limes Brand" îşi propune extinderea frontierelor Imperiului Roman incluse în Lista Patrimoniului Mondial cu noi nominalizări în ţările de pe cursul inferior al Dunării. Astfel, proiectul este un instrument pentru protejarea şi conservarea pe termen lung a siturilor de pe Limes şi garantează utilizarea sustenabilă a resurselor de patrimoniu cultural.
Proiectul este coordonat de Universitatea din Viena, Austria şi are ca parteneri reprezentanţi din România, Slovacia, Ungaria, Italia, Bulgaria, Serbia şi Croaţia.
Rezultatele aşteptate sunt documente de nominalizare serială transnaţională pentru siturile de pe cursul Inferior al Dunării pentru a fi incluse pe Lista Tentativă UNESCO, dar şi elaborarea unei strategii comune de marketing pentru potenţiala extindere a Patrimoniului Mondial şi în celelalte ţări Dunărene şi dezvoltarea unei viziuni şi a unor concepte variate pentru conservarea Limesului în contexte diferite, conform Ministerului Culturii.
Obiectivele culturale româneşti sunt în curs de selectare. Acestea vor face obiectul unei noi serii de nominalizări transfrontaliere.
Printre ele se numără cetăţile Axiopolis (Cernavodă), Capidava, Carsium (Hârşova, judeţul Constanţa), Halmyris (Murighiol, judeţul Tulcea), Aegyssus (Tulcea, judeţul Tulcea), Noviodunum (Isaccea, judeţul Tulcea), Dinogetia (Garvan), Troesmis (Igliţa), Sucidava şi Drobeta Turnu Severin.
"Acest efort de inventariere, reabilitare şi punere în valoare nu se poate face decât cu suportul autorităţilor locale, fără de care acest proiect este foarte greu de realizat", precizează Ministerul Culturii.
Instituţia condusă de Puiu Haşotti adaugă că "posibilităţile foarte mari de promovare ale acestui proiect, la care se adaugă şi uriaşa resursă patrimonială pe care România o deţine (1.075 de km de limes dunărean) poate face din acesta un proiect naţional integrat şi sustenabil şi transfrontalier de mare succes".
Pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO se află în prezent următoarele zone din România: Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (înscrisă în 1991), ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), Mănăstirea Horezu (1993), bisericile din nordul Moldovei (1993), cetăţile dacice de la Orăştie (1999), bisericile maramureşene din lemn (1999) şi centrul istoric al oraşului Sighişoara (1999).
De asemenea, deciziile UNESCO privind patrimoniul mondial au şi o mare miză economică, pentru că prin clasarea siturilor se facilitează deblocarea finanţării pentru lucrărilor de conservare a acestora şi aduce o creştere a numărului de turişti.
Conservarea siturilor aflate în pericol din cauza practicării turismului necontrolat, a dezvoltării unor activităţi economice cu consecinţe devastatoare asupra mediului şi a lipsei de îngrijire este principala provocare a UNESCO.
