Trei tentative româneşti pentru UNESCO

Cetăţile romane de pe cursul inferior al Dunării, centrul istoric al Sibiului şi ansamblul lui Brâncuşi de la Târgu Jiu reprezintă priorităţile României pentru includerea pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, o eventuală includere pe listă a Roşiei Montane nefiind luată în discuţie în acest moment. Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Puiu Haşotti a declarat că nu are ce să spună despre o eventuală includere a Roşiei Montane pe lista UNESCO. "La Roşia Montană nu avem ce să spunem, pentru că nu a venit absolut nimic la Ministerul Culturii", a spus ministrul Puiu Haşotti.

O procedură pentru includerea Roşiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO fusese iniţiată în februarie 2010, de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN), condus la vremea respectivă de Kelemen Hunor. La momentul respectiv, şi Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO susţinea includerea sitului Roşia Montană în patrimoniul mondial a organizaţiei. Totodată, fostul ministru al Culturii Kelemen Hunor afirma, în ianuarie 2011, că părerile specialiştilor UNESCO "sunt extraordinar de împărţite în ceea ce priveşte şansa de a include Roşia Montană pe lista organizaţiei, dar acest lucru nu înseamnă că demersurile nu vor continua".

Actualul ministru al Culturii, Puiu Haşotti, a spus că a exprimat, într-o întâlnire pe care a avut-o recent cu Irina Bokova, secretarul general al UNESCO, interesul României de a fi o prezenţă mai activă şi mai puternică în organismele superioare ale UNESCO.

Astfel, Ministerul Culturii va depune dosarul pentru includerea unor cetăţi romane de pe cursul inferior al Dunării pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Ministrul a explicat că România este partener într-un proiect foarte mare - "Extinderea Limesului Danubian - Cursul Inferior al Dunării, patrimoniu mondial UNESCO", cu acronimul "Danube Limes Brand", şi va depune anul viito dosarul pentru includerea unor cetăţi - oraşe romane de pe Limesul dunărean, adică de pe graniţa Imperiului Roman. "Este un proiect foarte mare, sunt zeci de cetăţi romane, de la cetatea romană de la Sucidava până la Cetatea Aegyssus", a spus Haşotti.

Limesul este numele frontierei fortificate a Imperiului Roman, care traversa cu unele întreruperi aproape întreaga Europa, de la Nistru şi Marea Neagră şi până la limesul lui Hadrian (valul lui Hadrian) din Scotia de astăzi. Proiectul "Danube Limes Brand" îşi propune extinderea frontierelor Imperiului Roman incluse în Lista Patrimoniului Mondial cu noi nominalizări în ţările de pe cursul inferior al Dunării. Proiectul este un instrument pentru protejarea şi conservarea pe termen lung a siturilor de pe Limes şi garantează utilizarea sustenabilă a resurselor de patrimoniu cultural. Proiectul este coordonat de Universitatea din Viena (Austria), având ca parteneri reprezentanţi din România, Slovacia, Ungaria, Italia, Bulgaria, Serbia şi Croaţia.

Pe de altă parte, o altă prioritate este finalizarea dosarului pentru includerea pe Lista UNESCO a centrului istoric al oraşului Sibiu, care a fost respins. Proiectul va fi repus pe masa Societăţii Patrimoniului Mondial şi va fi nominalizat împreună cu centrul istoric Sighişoara.

O altă prioritate este şi includerea pe Lista UNESCO a Ansamblului Monumental "Calea Eroilor" de la Târgu Jiu, care cuprinde operele lui Constantin Brâncuşi "Masa Tăcerii", "Poarta Sărutului" şi "Coloana Infinitului".

Din România, în prezent, pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO se află Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (înscrisă în 1991), ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), Mănăstirea Horezu (1993), bisericile din nordul Moldovei (1993), cetăţile dacice de la Orăştie (1999), bisericile maramureşene din lemn (1999) şi centrul istoric al oraşului Sighişoara (1999). Deciziile UNESCO privind patrimoniul mondial au de cele mai multe ori o mare miză economică, deoarece clasarea siturilor facilitează deblocarea finanţării în vederea lucrărilor de conservare a acestora şi aduce o creştere a numărului de turişti.