Livia Stanciu, despre evoluţia României de la ratificarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului [exclusiv]
alte articole
Materialul video pe pagina originală Epoch Times România
Prezentă la conferinţa „România şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului – 20 de ani”, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Livia Stanciu, a vorbit miercuri, în cadrul unui interviu în exclusivitate pentru Epoch Times, despre evoluţia României în cei 20 de ani de când a fost ratificată Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
“Aceşti 20 de ani îi văd şi cu împliniri, cu multe realizări, dar şi cu faptul că mai avem încă foarte foarte multe de făcut”, a notat preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a afirmat că aderarea României la sistemul de valori instituit de către Consiliul Europei, şi la principiile care sunt enunţate în cadrul Curtea Europeană a Drepturior Omului (CEDO) a marcat pentru noi toţi ca societate, “decisiv, şi credem şi definitiv, ruptura faţă de totalitarism, dar desigur cred că a produs o reformare istorică”.
Potrivit preşedintelui ÎCCJ, judecătorul naţional este de fapt primul judecător al Convenţiei, pentru că până ce se ajunge la CEDO "cetăţeanul, justiţiabilului, se adresează judecătorului naţional, care trebuie să fie cel care stăpâneşte foarte bine aceste dispoziţii ale Convenţiei".
Judecătorul Livia Stanciu a discutat cu reporterii Epoch Times despre evoluţia Romîniei în cei 20 de ani de la ratificarea Convenţiei, despre ce mai este încă de făcut şi numărul încă mare de cauze acceptate de Curte împotriva României.
Vă invităm să urmăriţi interviul integral cu preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Epoch Times: Cum vedeţi evoluţia României în aceşti 20 de ani de la ratificarea Convenţiei Europene Drepturilor Omului?
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: Aceştia 20 de ani îi văd şi cu împliniri, cu multe realizări, dar şi cu faptul că mai avem încă foarte foarte multe de făcut. Aşa cum am spus şi în cadrul intervenţiei mele de astăzi, aderarea României la sistemul de valori, în primul rând, instituit de către Consiliul Europei, la principiile care sunt enunţate în cadrul CEDO, dar cu deosebire, cel puţin din punctul meu de vedere ca judecător, privitor la rigoarea juridică care este impusă de jurisprudenţa şi de jurisdicţia Curţii de la Strasbourg, a marcat pentru noi toţi ca societate, a marcat decisiv şi credem şi definitiv ruptura faţă de totalitarism, dar desigur cred că a produs o reformare istorică.
O reformare sper eu şi ireversibilă a componentelor de bază a societăţii noastre şi mă refer în principal la sistemul legislativ, la sistemul jurisprudenţial, la mentalitatea instituţiilor statului, la percepţia pe care fiecare cetăţean în parte a avut-o şi mai ales în viitor trebuie să o aibă asupra valorii imense pe care respectarea drepturilor omului trebuie să o reprezinte în societatea noastră.
Epoch Times: Spuneaţi că în ciuda unei evidente evoluţii democratice mai avem încă multe de făcut. Puteţi să ne daţi câteva exemple concrete?
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: Spuneam într-adevăr că mai avem încă multe de făcut având în vedere faptul că, ştim cu toţii, au intrat în vigoare noile coduri. Eu spun că generaţia de jurişti de astăzi, cât şi generaţia reprezentată de cetăţenii acestei ţări, sunt beneficiarii unui eveniment istoric. Codurile, ştim foarte bine că se adoptă o dată la o sută de ani, dar noi suntem cei care trăim practic o dată cu aceste noi coduri.
Spun că sunt o serie de noi instituţii introduse în dispoziţiile noilor coduri şi aici în principal să ştiţi că mă refer la codul penal, la codul de procedură penală, pentru că, spuneam şi în cadrul conferinţei, sunt instituţii precum arestarea preventivă, drepturile deţinuţilor în penitenciare, sau libertatea de exprimare, dreptul de proprietate etc - toate aceste noi instituţii în cei 20 de ani de când Convenţia Europeană a Drepturilor Omului a fost ratificată de România şi face parte din ordinea noastră juridică internă - care au căpătat noi valenţe jurisprudenţiale.
Dar, în acelaşi timp, chiar dacă avem aceste instituţii în noile coduri care, prin modul în care sunt redactate dispoziţiile ce reglementează aceste instituţii, demonstrează încă odată faptul că ele sunt aliniate, practic legislaţia noastră internă este aliniată pentru a deveni compatibilă, conformă cu legislaţia Comisiei Europene, mai exact cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cu toate acestea mai sunt însă şi o serie de instituţii încă, chiar şi în noile coduri, care mai implică sensibile nuanţe de reformare, de restructurare.
Ar trebui să intru în nişte amănunte mult prea concrete, mult prea punctuale, spre exemplu instituţii precum înlocuirea, să zicem, a măsurii a arestului preventiv cu controlul judiciar pe cauţiune, sau cu controlul judiciar. Dacă intrăm in dispoziţiile legislaţiei, vom vedea, şi juriştii ştiu, ce anume şi unde trebuie reformate, restructurate şi regândite acele instituţii.
Epoch Times: Numărul de cauze acceptate de Curte împotriva României este încă mare. Ce putem face pentru că acest număr să se diminueze?
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: Toţi judecătorii supremi, precum şi toţi judecătorii din această ţară, sunt angajaţi în continuare, şi vedeţi de aproximativ 20 de ani odată cu toate protocoalele adiţionale la Convenţia Europeană, şi-au adaptat în acelaşi timp şi modul de gândire, modul de aplicare, de interpretare de asemenea a legislaţiei interne în acord cu dispoziţiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.
Iar judecătorul nostru naţional care este de fapt primul judecător al Convenţiei, pentru că până ce se ajunge la Curtea Europeană a Drepturilor Omului cetăţeanul, justiţiabilului, se adresează judecătorului naţional, care trebuie să fie cel care stăpâneşte foarte bine aceste dispoziţii ale Convenţiei.
În aceste condiţii eu spun aşa – că prin regândirea de către noile generaţii a noilor dispoziţii legale, procedurale, chiar şi cele penale, şi prin aplicarea lor în conformitate cu normele Convenţiei, în mod cert, în mod indubitabil, desigur dublate toate acestea şi de eforturile care trebuie făcute de către puterea legiuitoare şi puterea executivă, astfel încât legislaţia noastră internă să fie cât mai compatibilă cu legislaţia europeană, deci dacă toţi aceşti factori vor concura pentru aplicarea directă, imediată, prioritară a normelor Convenţiei şi numărul condamnărilor României la Curtea de la Strasbourg va scădea simţitor.
Şi cred eu că în realizarea acestui deziderat cu toţii trebuie să fim alături, noi pe de o parte, Instanţa Supremă, Ministerul Justiţiei ca iniţiator legislativ trebuie, ori de câte ori, din activitatea practică constatăm că anumite dispoziţii procedurale, sau de drept material substanţial, nu mai sunt conforme cu normele Convenţiei, să propunem autorităţii legiuitoare, puterii executive, modificarea acestor dispoziţii legale pentru a deveni conforme cu Convenţia.
