Kovesi: Dacă cineva îşi imaginează că va putea să dea afară toţi procurorii din DNA, se înşală

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a declarat în cadrul unui interviu acordat Ziare.com, că dacă cineva îşi imaginează că va putea să dea afară toţi procurorii din DNA, se înşală, adăugând că nimeni nu trebuie să schimbe procurori şi să intervină în activitatea instituţiei ca urmare a faptului că aceasta desfăşoară anchete ce vizează persoane importante.

Activitatea DNA a crescut

Vorbind despre activitatea fără precedent a instituţiei, Kovesi a precizat: „Într-un an de zile, la DNA au fost înregistrate 4.000 de dosare la aproximativ 100 de procurori. Şi atunci încercăm să ne axăm activitatea pe priorităţi. Apoi, serviciile teritoriale ale DNA, cu unele excepţii cum este cel din Cluj, nu erau prea active, nu aveau dosare importante, nu atacau administraţia publică locală. Iată că şi colegii de la celelalte servicii au început să aibă anchete importante, la Suceava, la Timişoara, la Constanţa. Şi, nu în ultimul rând, colaborăm foarte bine cu SRI şi cu ANI”.

Kovesi a explicat că succesul Direcţiei se datorează pe de o parte faptului că s-a reuşit ocuparea locurilor vacante, în contextul în care 5-6 ani schema DNA a fost incompletă, adăugând totodată că „tot mai mulţi procurori doresc să lucreze în DNA”. Pe de altă parte, procurorul şef a adăugat că numărul de dosare creşte şi pentru că foarte mulţi cetăţeni fac denunţuri la DNA.

„Creşte încrederea cetăţenilor în noi. Zi de zi, persoane fizice sau reprezentaţi ai unor persoane juridice denunţă fapte de corupţie la un nivel înalt. Sunt oameni de afaceri care denunţă licitaţii trucate, faptul că li se solicită mită ascunsă sub diverse forme”, a afirmat aceasta.

DNA are nevoie de mai mulţi procurori, astfel că procurorul şef a solicitat mărirea cu 50 de posturi a schemei de poliţişti din DNA, pentru a avea o mai bună eficienţă în recuperarea bunurilor provenite din infracţiuni. Ministerele au dat avize, însă până în prezent proiectul nu a fost pus pe ordinea de zi a Guvernului.

„Cei 50 de poliţişti ne-ar ajuta să identificăm valorile care pot fi sechestrate, pentru că ancheta penală trebuie dublată de o investigaţie financiară. Mai nou, există o "modă": infractorii îşi fac conturi în paradisuri fiscale, îşi fac off-shore-uri, cumpără imobile în străinătate, fac tranzacţii ascunse sub forma unor contracte de împrumut sau vânzare-cumpărare. Există şi "moda" divorţului pentru a evita confiscarea. Investigatorii financiari trebuie să identifice aceste bunuri. Dar ele mai trebuie şi confiscate efectiv. Doar anul trecut, DNA a instituit sechestre de peste 300 de milioane de euro. Dacă statul român ar fi confiscat acele bunuri, ar fi rezultat o sumă cât un sfert din bugetul Sănătăţii. Din păcate, Ministerul de Finanţe recuperează doar 5% din ceea ce noi indisponibilizăm. Noi am sesizat problema, sperăm să-şi îmbunătăţească procedura”, a subliniat Kovesi.

Acuzaţii de politizare a instituţiei

„Există o acuzaţie constantă de politizare a activităţii DNA, a cărei eficienţă ar fi diferită în funcţie de apartenenţa politică a acuzatului. Noi nu ţinem statistici după apartenenţa la un partid sau altul. Anchetăm politicieni din toate partidele, n-am stat să calculez care de unde, dar cred că este un număr egal. Foarte multe dintre dosarele care au vizat persoane cu funcţii politice deschise în acest an, sunt consecinţa unor denunţuri de la cetăţeni, nu a sesizării din oficiu. Şi, dacă eşti sesizat, trebuie să faci investigaţia. Noi tratăm dosarele la fel. Totuşi, unele durează mai mult, unele mai puţin”, a declarat Kovesi.

Procurorul şef al DNA a adăugat că dosarele durează mai mult sau mai puţin în funcţie de obiectul infracţiunii, iar cele cu prejudicii materiale presupun expertize, ridicarea şi analizarea unor documente, uneori comisii rogatorii şi toate durează.

Magistraţii care tergiversează trebuie sancţionaţi

„În cazul infracţiunilor clasice de corupţie, cum sunt luarea şi darea de mită, ancheta nu durează mult pentru că de cele mai multe ori există un flagrant. Dar sunt dosare nu foarte complexe care trenează de 7-8 ani de zile în instanţă, cu 5-6 inculpaţi trimişi în judecată pentru fapte simple. În asemenea cazuri, sesizăm Inspecţia judiciară. Sunt dosare de crimă organizată, în care sunt implicate şi 40 de persoane, unele cu comisii rogatorii în străinătate, şi în doi-trei ani au soluţii definitive”, a adăugat aceasta.

Kovesi a dat ca exemplu, dosarul Oprişan. Rechizitoriul a fost făcută în 2006, se judecă de 8 ani de zile. În 1000 de zile au fost audiaţi doar 72 de martori. Am solicitat inspecţiei să verifice de ce se dau termene de judecată şi de peste 100 de zile. În opinia acesteia, magistraţii care trenează dosarele ar trebui sancţionaţi, indiferent că sunt procurori sau judecători. „Am avut şi procurori la care s-au prescris dosarele, unii au răspuns disciplinar, alţii au dosare penale”.

Spaima interceptărilor

„Nu avem resurse nici tehnice, nici materiale să ascultăm pe toată lumea. Dispunem interceptarea când există indicii privind săvârşirea uneia dintre infracţiunile pentru care Codul de procedură penală permite solicitarea unor astfel de înregistrări. Infracţiunile de corupţie sunt în general confidenţiale. Nu o să vedem pe cineva care ia doi martori când dă sau ia mită. Dar nu sunt interceptări în toate dosarele. Sunt multe cele în care nu am avut interceptări, inclusiv de mită. Iar interceptarea nu e "regina probelor". Ea se coroborează cu alte probe. Când procurorul dă o anumită interpretare unor cuvinte folosite de inculpat pentru a denumi mita, de exemplu "bulioane", înseamnă că el a coroborat această discuţie cu alte mijloace de probă. Există uneori o dezamăgire a presei când nu sunt interceptări pentru că se caută senzaţionalul din dosare şi partea cu interceptările e singura prezentată”, a declarat Kovesi.

Referitor la discuţiile privind noua legislaţie penală care ar zădărnici interceptările, în sensul în care nu vor mai putea fi făcute fără ştirea inculpatului, Kovesi a explicat că s-a găsit o metodă de a continua interceptările fără ştirea inculpatului - se dispune măsura când urmărirea penală începe cu privire la faptă, nu la persoană.

„Problemele acestea au apărut odată cu Legea de punere în aplicare a codurilor, în august 2013. Pentru că ea a modificat dispoziţii din noul Cod de procedură penală şi au apărut interpretări diferite pe aceeaşi chestiune de drept sau la aceeaşi instituţie s-au introdus termeni diferiţi. Dacă interpretarea e diferită, legea se aplică diferit, ceea ce e anormal. Noi ne folosim de noile proceduri penale şi dispunem măsura când urmărirea penală începe cu privire la faptă, nu la persoană. Am sesizat repetat problemele, am cerut modificarea legii, dar deocamdată există doar un proiect”, a explicat procurorul şef.

Despre presiuni politice asupra DNA

„Presiuni politice directe nu am avut. Eu nu discut cu politicieni decât exclusiv în cadru oficial, instituţional. Presiunea pe care o resimţim vine din riscul modificărilor legislative, care să ne modifice competenţele, atribuţiile, structura organizatorică. Nu există acum un proiect de lege. Dar am tot văzut că din timp în timp apare câte un proiect de lege care nu vizează direct DNA sau ANI, dar le pot afecta activitatea”, a precizat Kovesi.

Întrebată dacă Legea privind dreptul primarilor de a-şi delega competenţele face parte dintre aceste reglementări periculoase pentru DNA, Kovesi a explicat că într-adevăr legea respectivă poate crea probleme, dar sunt două aspecte care trebuie luate în calcul.

„În general, contractele frauduloase n-au fost semnate personal de preşedinţii de CJ. Dar există şi instigarea, complicitatea la fapta penală. Simplul fapt că un decident nu semnează nu îl scuteşte de răspundere, dacă instigă sau e complice. Legea ne poate crea dificultăţi, dar nu îi exonerează de răspundere. Dar legea are un mare impact asupra activităţii ANI şi a noastră în privinţa conflictului de interese. În multe dosare, reţineam alături de abuz de serviciu şi conflictul de interese şi aici avem o problemă”, a replicat aceasta.

Referitor la atacurile politicienilor, Kovesi a susţinut că DNA nu este interesată de ce zic politicienii.

„Când suntem mai atacaţi înseamnă că ne facem treaba mai bine. E mai important pentru noi că sunt mulţi cetăţeni care ne trimit mesaje de încurajare. Zilnic pe sesizari@pna.ro vin mesaje în care oamenii ne spun că nu vor să ne sesizeze, ci să ne felicite şi să ne ceară să ne facem treaba în continuare. Dacă cetăţenii sunt alături de noi, este mult mai important decât ce zice un politician eventual cercetat de noi”, a adăugat procurorul şef.

Colaborarea cu procurorul general Tiberiu Niţu

„O relaţie instituţională, tehnică, între doi conducători de instituţie. În "momentul Papici" (momentul demiterii procurorului Papici -n.r.), eu, ca un conducător de instituţie, am apărat DNA şi o să fac acest lucru de câte ori cineva va interveni brusc în activitatea DNA. Nu e normal ca un procuror să fie sancţionat în acest fel pentru că a făcut o anchetă într-un dosar important”, a declarat şefa DNA, adăugând că nu a primit explicaţii privind motivul revocării delegaţiei lui Papici.

Kovesi a subliniat că va apăra orice procuror DNA cât timp îşi face treaba şi nu va permite nimănui „să schimbe procurori şi să intervină în activitatea Direcţiei, pentru că facem anchete privind persoane importante”. „I-am cerut atunci procurorului general să apere sistemul, nu să fie de partea unui ministru, care e om politic”, a adăugat aceasta.

Întrebată dacă Tiberiu Niţu apără sistemul, aceasta a replicat: „Să vedem. N-am mai avut momente grele, dar când vor apărea să vedem cine apără şi cine nu DNA. Eu sigur da”.

„În România, funcţionarea unor instituţii depinde de persoane. Uitaţi-vă la ICCJ. Era o perioadă când dosarele zăceau, a venit dna Stanciu, lucrurile au fost impulsioante. La fel cu CSM, lucrurile se schimbă în bine sau mai puţin bine în funcţie de cine conduce. Conducătorul imprimă priorităţile, ritmul. Procurorii prind curaj, trebuie să fie sprijiniţi, să ştie că indiferent dacă iau un ministru sau un primar, cineva e alături de ei şi îi susţine. Indiferent dacă şefii vor fi schimbaţi, procurorii DNA îşi vor continua activitatea. Depinde însă dacă vor fi lăsaţi să-şi facă treaba. Dar dacă cineva îşi imaginează că va putea să dea afară toţi procurorii din DNA, se înşeală. Iar munca o fac ei, şeful trebuie doar să nu-i încurce. Procurorii şi-au arătat valoarea şi să sperăm că nu ne mai întoarcem la vremuri le când şefii decideau tot”, a concluzionat Kovesi.