Liderul grec curtează Rusia dar nu cere ajutor financiar direct

În urma discuţiilor ce au avut loc miercuri la Moscova între premierul grec Alexis Tsipras şi preşedintele rus Vladimir Putin, Grecia a obţinut din partea Rusiei promisiuni pentru o intensificare a cooperării, liderul rus menţionând că Atena nu a cerut niciun ajutor financiar pentru a-şi uşura situaţia financiară dezastruoasă în care se află, potrivit Reuters.

Vizita, ce a avut loc într-un moment în care Atena caută ajutor pentru a-şi plăti datoriile, a cauzat îngrijorări în unele state ale Uniunii Europene privitor la faptul că Grecia ar putea rupe rândurile Uniunii în schimbul unui ajutor financiar rusesc sau că ar putea folosi călătoria la Moscova pentru a-şi presa aliaţii din UE să deblocheze fondurile către Atena.

Ambii lideri au declarat că Grecia nu a făcut nicio cerere pentru ajutor financiar iar Putin a părut să excludă o uşurare a interdicţiei aplicate asupra importurilor agricole elene, impusă ca parte a răspunsului Rusiei la sancţiunile economice ale UE.

“Partea greacă nu ne-a adresat nicio o cerere pentru ajutor”, a declarat Putin la o conferinţă de presă ţinută miercuri alături de premierul elen Alexis Tsipras, într-o sală de recepţie a Kremlinului.

“Am discutat despre cooperarea în diverse sectoare ale economiei, inclusiv despre posibilitatea dezvoltării unor proiecte majore în domeniul energic”, a adăugat Putin, oferind puţine detalii.

Rusia nu se află într-o poziţie favorabilă pentru a oferi ajutoare financiare din moment ce are de înfruntat propria sa criză economică, agravată de sancţiunile vestice, scăderea preţurilor la petrol şi devalorizarea rublei în faţa dolarului.

Deşi unii miniştri ruşi au declarat că Moscova ar putea lua în considerare ridicarea unei interdicţii asupra importurilor agricole din Grecia, Putin a declarat: “Contramăsurile [adoptate de Rusia] cu siguranţă afectează Grecia dar nu este vina noastră... Noi pur si simplu nu am putut să acţionăm în alt mod. Nu putem să facem excepţii pentru unele ţări din zona euro”.

Cei doi lideri au declarat că au mai discutat despre ideea extinderii gazoductului Turkish Stream care va fi construit pe sub Marea Neagră spre Turcia, şi va avea o capacitate de 63 de miliarde de metri cubi de gaz pe an.

“Grecia este interesată de explorarea iniţiativelor de investiţii pentru construirea unui gazoduct grecesc pentru transferul gazului natural de la graniţa eleno-turcă către centrul ţării”, a declarat Tsipras.

Solidaritate politică

Într-un simbol al solidarităţii lor politice, cei doi lideri au emis o declaraţie comună privind cea de-a 70-a aniversare de luna viitoare a încheierii celui de-al Doilea Război Mondial în Europa. În contextul conflictului separatist din estul Ucrainei şi a crizei datoriilor cu care se confrunta Grecia, chestiunea aniversării este sensibilă din punct de vedere politic în ambele ţări.

Mulţi lideri vestici nu vor participa la activităţile organizate la Moscova de Ziua Victoriei la 9 mai datorită rolului Rusiei în conflictul ucrainean.

Pentru soluţionarea crizei ucrainene, Europa trebuie “să renunţe la cercul vicios al sancţiunilor” împotriva Rusiei, ţară pe care nimeni nu o poate exclude dintr-o nouă arhitectură de securitate, a declarat Tsipras, potrivit Agerpres.

Mai mult, Tsipras a declarat că aceste sancţiuni, dacă nu sunt ridicate sau dacă sunt amplificate, ar putea duce la începerea unui nou Război Rece.

În prezent, Atena trebuie să prezinte creditorilor săi internaţionali un plan de reforme care să îi determine pe aceştia să deblocheze o tranşă de 7,2 miliarde de euro din programul de bailout încheiat în 2010, pentru a ajuta Grecia să nu ajungă la faliment, şi a cărui valoare totală este de 240 miliarde de euro.

Deşi situaţia este deja complicată, Grecia a agravat situaţia cerând Germaniei, cel mai mare creditor internaţional al său, să-i plătească despăgubiri de război în valoare de 278,7 miliarde de euro.

O comisie parlamentară înfiinţată de guvernul lui Alexis Tsipras susţine că datoria Germaniei include despăgubiri de război, returnarea unui aşa-zis împrumut acordat cu forţa Germaniei naziste de către Banca Centrală a Greciei şi restituirea comorilor arheologice furate de nazişti.

Germania a respins în repetate rânduri pretenţiile Greciei şi susţine că şi-a onorat obligaţiile, incluzând o plată de 115 milioane de mărci germane făcută Greciei în 1960.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.