Legile privind Justiţia. Tudorel Toader primeşte propuneri noi de la Înalta Curte

Înalta Curte şi-a trimis propriul set de propuneri vizând modificarea legilor justiţiei, proiect iniţiat de Tudorel Toader. Anterior, CSM a intrat şi el în joc, preocupându-se, la fel ca Tăriceanu, de procedura numirii şefilor de Parchete.
Tudorel Toader(Ministrul Justitiei),
Tudorel Toader(Ministrul Justitiei), (Florin Chirila/Epoch Times)

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat marţi, că a primit de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie un set de propuneri privind modificările aduse legilor justiţiei, diferite de cele ale Consiliului Superior al Magistraturii.

"Am crezut că propunerile CSM sunt şi propunerile magistraţilor ICCJ. Vineri am primit de ICCJ un alt set de propuneri", a declarat ministrul Justiţiei, citat de Mediafax.

Anunţul lui Toader vine în contextul în care Consiliul Superior al Magistraturii a trimis, vineri, ministrului Justiţiei propunerile pentru modificarea pachetului de legi ale justiţiei. Una dintre propunerile instituţiei constă în diminuarea rolului pe care îl are, în prezent, ministrul Justiţiei în numirea procurorilor-şefi.

"Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul ministrului Justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 18 ani în funcţia de judecător sau procuror, nu au fost sancţionaţi disciplinar şi nu au avut abateri de la Codul deontologic", se arată în documentul CSM.

În prezent, şefii parchetelor sunt numiţi de preşedinte, la propunerea ministrului Justiţiei şi cu avizul CSM. Consiliul Superior al Magistraturii mai propune ca preşedintele României să nu poată refuza propunerile făcute de CSM în privinţa conducerii parchetelor, în timp ce, potrivit propunerii Ministerului Justiţiei şi legii actuale, "preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului".

Revocarea procurorilor-şefi ar urma să se facă tot la propunerea CSM, cu avizul ministrului Justiţiei, în timp ce, în prezent este exact invers.

Interesant este că în timp ce magistraţii vin cu propriile lor propuneri despre cum ar trebui să se facă numirile la conducerea Parchetelor, pe rolul Senatului este un proiect iniţiat de nimeni altul decât Călin Popescu Tăriceanu, care vrea să elimine rolul preşedintelui în numirea şefilor din Justiţie.

Proiectul lui Tăriceanu prevede ca numirea Procurorului General, a prim-adjunctului şi adjunctului acestuia, a procurorului - şef al DNA şi a adjuncţilor săi, a procurorilor şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi a procurorului - şef al DIICOT şi adjuncţilor acestuia, trebuie să fie făcută de "CSM dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată."

Revocarea se va face de "către CSM, care se poate sesiza din oficiu la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ." În prezent, aceste numiri sunt făcute de către preşedintele ţării, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM.