Legea votului prin corespondenţă, promulgată de Iohannis

Legea votului prin corespondenţă a fost un obiectiv pe care preşedintele Klaus Iohannis şi l-a asumat încă de la începutul mandatului. Acest act normativ este, potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, unul aşteptat de întreaga societate şi asigură premisele respectării dreptului fundamental la vot pentru toţi românii, oriunde s-ar afla ei în lume.

"Încă de la începutul mandatului meu, am spus foarte clar că este inadmisibil ca românilor, oriunde s-ar afla ei, să le fie îngrădit dreptul la vot. Legea privind votul prin corespondenţă, pe care am promulgat-o în această după-amiază, a fost aşteptată de întreaga societate şi asigură premisele respectării dreptului fundamental la vot pentru toţi românii, oriunde s-ar afla ei în lume", a scris preşedintele Klaus Iohannis, pe contul său de Facebook.

Legea votului prin corespondenţă a atras însă numeroase critici din partea societăţii civile, având în vedere modul în care a fost elaborată şi adoptată.

Tergiversată aproape un an, legea votului prin corespondenţă cerută insistent de românii din diaspora care, în noiembrie 2014, au stat la cozi infernale pentru a putea vota, a fost pusă pe repede înainte la începutul lui octombrie, după ce liberalii au intrat în grevă japoneză, încercând să arunce răspunderea pentru trenarea adoptării legii în cârca PSD.

Social-democraţii au ridicat mingea servită la fileu de liberali, preluând şefia Comisiei de Cod electoral, abandonată de Mihai Voicu (fără vreun motiv temeinic, potrivit societăţii civile) şi punând presiune pe AEP, organism neutru, să elaboreze această lege.

În atari circumstanţe, anterior adoptării legii, reprezentanţii societăţii civile au tras un semnal de alarmă, arătând că avem în faţă două scenarii, şi anume, fie ca legea să nu iasă în timp util pentru a produce efecte în 2016, caz în care românii din diaspora riscă să stea din nou la cozi, fie, mai rău ca, în populismul lor, politicienii să adopte, pe repede-înainte, o lege cu deficienţe majore.

În pofida avertismentelor, legea s-a adoptat, prezentând o serie de deficienţe majore, potrivit ONG-urilor şi reprezentanţilor unor partide de opoziţie. Astfel, actul normativ promulgat acum de Iohannis limitează dreptul de exercitare a votului prin corespondenţă numai la cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care se înregistrează fizic în Registrul Electoral şi numai pentru alegerile parlamentare. Ea încalcă astfel egalitatea cetăţenilor în faţa legii, discriminându-i pe românii din ţară care nu pot beneficia şi ei de această modalitate de vot alternativă.

O altă problemă a actualei legi este şi trasabilitatea votului. "Omul ar trebui să vadă unde este buletinul lui de vot. Partidele consideră că este prea dificil şi nu se poate, dar tu, ca alegător, trebuie să ştii, mai ales dacă ţi se pierde şi vrei să votezi pe listele normale. Este esenţial acest principiu", explică Septimius Pârvu de la Expert Forum.

Chiar dacă vor beneficia de votul prin corespondenţă la parlamentarele din 2016, cei aproximativ 3 milioane de românii din străinătate nu vor putea alege decât 2 senatori şi 4 deputaţi, asta datorită noii legi a alegerilor parlamentare promovată atât de PNL, cât şi de PSD.

Vorbim de un număr disproporţionat de mic de aleşi, o reprezentare de 1 deputat la 750.000 de români şi 1 senator la 1,5 milioane, în condiţiile în care în ţară norma de reprezentare e de zece ori mai mică: un deputat la 73.000 de locuitori.

Pentru mai multe informaţii despre problemele sesizate de societatea civilă vă invităm să citiţi Votul prin corespondenţă, aproape adoptat. ONG-urile acuză neclarităţi (video)