Ce soluţii propune societatea civilă pentru resetarea Sistemului politic din România

Majoritatea vocilor respectate ale societăţii civile s-au pronunţat pentru schimbarea noilor legi electorale, adoptate de curând, care sunt în continuare restrictive, în sensul facilitării intrării pe scenă cu şanse egale a unor noi forţe politice. Măsurile necesare ar fi revenirea la alegerea primarilor în două tururi, liste deschise la alegerile parlamentare pentru ca cetăţenii să-şi poată ierarhiza singuri candidaţii după preferinţe, reducerea pragului electoral sau permiterea listelor de independenţi.

Epoch Times vă prezintă ideile de resetare a Sistemului, primite de la reprezentanţii societăţii civile:

Gelu Trandafir, Freedom House România:

1. 300 parlamentari, două tururi de scrutin la locale, scăderea pragului electoral, vot real prin corespondenţă, vot real pentru diaspora, acces la TV pentru forţe proaspete. 2. Suntem reticenţi faţă de anticipate căci ar avantaja status-quo-ul politic actual. 3. Metode mai bune de monitorizare a alegerilor şi de prevenire a turismului electoral, inclusiv cu introducerea în baze de date a CNP-urilor celor care votează pe liste suplimentare pentru a fi control.

Mircea Kivu, sociolog:

1. Redeschiderea dosarului Revoluţiei. 2. Prag electoral scăzut. 3. Primari aleşi în 2 tururi. 4. Liste deschise la parlamentare 5. Includerea variantei NOTA (none of the above mentioned, niciunul dintre cei menţionaţi) pe buletinele de vot 6. Scăderea numărului de semnături necesare convocării referendumului de demitere a primarilor.

Septimius Pârvu, Expert Forum:

1) Revenirea la vot în 2 tururi la primari şi preşedinţii de consilii judeţene. Astfel se asigură mai bine reprezentativitatea şi nu avem primari aleşi cu 10-20% din voturi. Costurile pentru organizarea alegerilor nu ar trebui să fie un argument pentru reducerea numărului de tururi de scrutin

2) Liste deschise pentru Parlament. Acestea ar permite cetăţenilor să ordoneze preferinţele lor şi nu ar vota o listă blocată, ca atare.

3) Asigurarea votului la distanţă. Dacă tot am vorbit până acum de votul prin corespondenţă poate fi o soluţie - este adevărat birocratică şi uşor depăşită - el trebuie să fie accesibil, nediscriminatoriu şi să nu ridice multe piedici birocratice, aşa cum are proiectul actual. Discuţia despre votul prin Internet nu trebuie închisă, ci discutată cu argumente.

Ionuţ Sibian, FDSC:

1. Aplicarea legii 52/2003 privind transparenţa decizională.

2. Fundamentarea serioasă a actelor normative.

3. Depolitizarea administraţiei publice

4. Recrutarea în serviciul public pe bază de competenţe şi nu apartenenţă politică.

5. Pregătirea şi evaluarea personalului funcţionarilor şi personalului din serviciile publice în spiritul responsabilităţii şi respectului faţă de cetăţean.

6. Toate partidele să îşi asume un set de criterii agreate cu societatea civilă pentru desemnarea candidaţilor la alegeri.

7. Sănătatea şi educaţia sunt domenii cheie care ar trebui să fie reformate în baza unui consens între partidele politice care să permită un timp suficient pentru a efectua într-adevăr reforme (există modele, cu precădere în ţările nordice cum ar fi Suedia, care permit unui ministru să acţioneze pe o perioadă de 6 ani, fără a fi condiţionat politic, pentru a pune în practică un program de măsuri agreat prin consens de toate partidele politice ca fiind util pentru ţară).

8. Consultarea cu societatea civilă se poate face şi mergând direct pe teren, vizitând proiecte şi oameni care sunt beneficiarii acestora; este de dorit ca această consultare să fie realizată constant şi într-o manieră cât mai directă, în mijlocul oamenilor.

9. E important ca preşedintele să nu se ferească de mecanisme de consultare cu cetăţenii; există exemple de organizare cu succes a unui proces transparent şi deschis de consultare în contexte similare din alte ţări. Un exemplu este Estonia.

George Epurescu, Asociaţia România Fără Ei:

1. Eliminarea monopolului marilor partidelor pentru o reprezentare corectă.

2. Depolitizarea administraţiei locale şi centrale.

3. Membrii Guvernului să reprezinte cetăţenii, nu partidele.

4. Modificarea de urgenţă a Legii Electorale în sensul respectării Constituţiei pentru eliminarea discriminării cetăţenilor care nu sunt membri de partid faţă de cei din partide.

5. Eliminarea pragului electoral.

6. Asigurarea neutralităţii politice a comisiilor de vot şi a birourilor electorale.

7. Interzicerea candidaturilor persoanelor condamnate pentru corupţie.

8. Alegeri în două tururi.

Măsurile propuse merg de la revenirea la alegerea primarilor în două tururi, liste deschise la alegerile parlamentare pentru ca cetăţenii să-şi poată ierarhiza singuri candidaţii după preferinţe, la reducerea pragului electoral sau permiterea listelor de independenţi.

9. Candidaturi independente pe liste.

10. Timp egal de antenă.

11. Vot real prin corespondenţă şi la alegerile locale.

12. Modificarea de urgenţă a legii partidelor: Organizarea liberă a cetăţenilor pentru participarea în alegeri.

13. Organizarea alegerilor conform noii legi electorale.

Claudia Postelnicescu, Iniţiativa România

1. Demisii imediate din funcţiile publice ale politicienilor (consilieri locali, consilieri judeţeni, primari, preşedinţi CJ, parlamentari, miniştri) anchetaţi penal, trimişi în judecată penală sau condamnaţi penal în primă instanţă sau definitiv, indiferent de modalitatea de executare.

2. Demisia imediată din Parlament a politicienilor care au iniţiat şi susţinut tentativele de modificare a legislaţiei penale cu scopul slăbirii luptei anticorupţie şi îngrădirii independenţei Justiţiei.

3. Demisia imediată din Parlament a politicienilor care au blocat aplicarea deciziilor definitive ale Justiţiei privind incompatibilităţi sau conflicte de interese ale parlamentarilor.

4. Respectarea promisiunii din campanie a Preşedintelui Iohannis: vot electronic pentru toate tipurile de alegeri şi accesibil tuturor cetăţenilor români, indiferent de domiciliu

Nicuşor Dan, preşedinte Salvaţi Bucureştiul:

1. Eliminarea obstacolelor din Legea partidelor pentru funcţionarea partidelor locale.

2. Reducerea pragului electoral la toate nivelurile.

3. Alegerea primarilor şi preşedinţilor de liste în două tururi de scrutin.

4. Implementarea sistemului electronic pentru monitorizarea votului multiplu.

5. Acord politic naţional pentru siguranţa clădirilor.

6. Instituirea unui sistem electronic centralizat pentru dezbaterea publică a tuturor actelor normative emise de toate autorităţile publice.

7. Instituirea unui sistem electronic centralizat pentru transparentizarea cheltuielilor publice ale tuturor autorităţilor publice (facturi, contracte, bugete) în conexiune cu un SEAP reformat.

8. Publicarea on-line a tuturor hotărârilor judecătoreşti şi acces on-line la propriul dosar.

9. Constituirea la Cotroceni a unor comisii mixte guvern - societate civilă pe domenii de specialitate, cu întâlniri periodice.

10. Demiterea Avocatului Poporului şi numirea unui Avocat al Poporului recunoscut de societatea civilă.

11. Demiterea CNA şi numirea unei CNA recunoscut de societatea civilă.

12. Demiterea preşedintelui Curţii de Conturi şi numirea unui preşedinte recunoscut de societatea civilă.

Codru Vrabie, Funky Citizens:

1. Nominalizarea unui premier-desemnat care să fie competent şi integru, care să inspire autoritate profesională şi să dea asigurări că va guverna transparent, că se va consulta eficient şi incluziv cu toţi stakeholderii, pe marile subiecte de politici publice. Apoi, preşedintele mai trebuie să-şi cureţe un pic administraţia prezidenţială, aducându-şi nişte consilieri la fel de competenţi, integri şi transparenţi.

2. La CSM, ar trebui să vedem la începutul lui decembrie candidaturile pentru preşedinte şi vicepreşedinte, pentru că alegerile vor fi în ianuarie. Tot la CSM ar trebui să vedem preocupare, încă de-acum, pentru viitorii procurori-şefi de la PÎCCJ şi DNA, deoarece în mai le vor expira mandatele domnului Tiberiu Niţu şi doamnei Laura Codruţa Kovesi; tot la CSM trebuie să vedem preocupare pentru viitorul preşedinte ÎCCJ, pentru că-n septembrie îi expiră mandatul doamnei Livia Stanciu. N-ar fi rău să se ia decizia ca viitorul preşedinte ÎCCJ să fie numit de către viitorul CSM, nu de către actualul.