Votul prin corespondenţă, aproape adoptat. ONG-urile acuză neclarităţi (video)

În cadrul şedinţei de ieri a Comisiei de Cod electoral au fost consultaţi reprezentanţii Campaniei Politică fără Bariere, deşi termenul de depunere a amendamentelor a expirat, iar lucrurile sunt aproape stabilite.

”Aceasta reuniune a Comisiei a avut loc în urma unei scrisori de presiune pe care noi le-am adresat-o. EFOR a produs şi un raport despre ce-i lipseşte legii şi despre cum poate fi rezolvată problema”, a explicat Septimius Pârvu de la Expert Forum într-un interviu acordat Epoch Times.

În opinia sa, legea votului prin corespondenţă nu ar trebui să se adreseze doar românilor cu reşedinţă şi domiciliul în străinătate, ci şi celor din ţară care în ziua alegerilor nu vor fi în circumscripţia unde votează în mod normal.

”Pe de altă parte legea are încă o problemă de neclaritate. Sunt foarte multe articole încă care nu sunt clare legate de descărcarea buletinelor de vot, de cum ar trebui să circule documentele. Şi reprezentantul Poştei a subliniat că e greu să-ţi asumi ceva pe un procedeu neclar”, a mai precizat expertul electoral pentru Epoch Times.

El s-a referit şi la amendamentele aduse legii de PSD, care propun ca votul prin corespondenţă să se aplice doar la alegerile parlamentare şi să se elimine înregistrarea online, astfel încât cererile pentru vot prin corespondenţă să fie depuse doar în scris.

Pe de altă parte, Pârvu a atenţionat că proiectul are şi nişte probleme de timing deoarece procedurile nu sunt foarte bine gândite. ”Atât UDMR, cât şi PSD vor eliminarea procedeului prin care se descarcă buletinul de vot şi trimiterea lui prin plic, ceea ce ar fi o procedură complicată pentru că prelungeşte practic procesul”, a precizat expertul.

Pârvu consideră că şi documentele solicitate pentru înregistrare ar putea fi o problemă în condiţiile în care o ”mare parte din români au o problemă cu documentele care atestă reşedinţa”. În plus, termenul limită de înregistrare stabilit pe 31 decembrie anul anterior, propus de UNPR, este foarte restrictiv ”pentru că s-ar înscrie foarte puţini români”. Pârvu consideră că un termen rezonabil ar fi de trei luni înaintea alegerilor.

”Legea are multe probleme şi dacă ele nu se rezolvă mâine înainte de votul final, riscăm să avem o lege proastă. Nu există trasabilitatea votului în lege. Omul ar trebui să vadă unde este buletinul lui de vot. Partidele consideră că este prea dificil şi nu se poate, dar tu ca alegător trebuie să ştii, mai ales dacă ţi se pierde şi vrei să votezi pe listele normale. Este esenţial acest principiu”, a concluzionat Septimius Pârvu pentru Epoch Times.

”La momentul de faţă nu există claritate pe tot procesul de la livrarea către alegător înapoi la autoritate electorală” - Alexandru Petrescu, director general Poşta Română.

Pe aceeaşi idee a trasabilităţii votului, sociologul Mircea Kivu a propus ca alegătorii să primească un cod unic şi o parolă pentru a-l putea urmări. Totodată el a cerut ca votul să fie considerat ca exercitat atunci când plicul ajunge la Biroul electoral, nu în momentul în care alegătorii expediază plicul.

Şi Alexandru Petrescu, director general al Poştei Române, a subliniat că ”pentru noi este foarte important să funcţionăm pe parametri foarte clari şi încă sunt zone care lasă loc interpretării. La momentul de faţă nu există claritate pe tot procesul de la livrarea către alegător înapoi la autoritate electorală”. El i-a rugat pe parlamentari să elaboreze paramentri clari care să împiedice ca ”Poşta să fie atrasă într-o zonă fierbinte mediatică, la momentul alegerilor. ”Încă aşteptăm elemente legate de termenele de livrare, de procedura de selecţie, de volumele estimate. Angajamentul nostru este parţial în acest moment”, a concluzionat şeful Poştei Române.

La rândul ei, o reprezentantă a Asociaţiei M10 a pledat pentru aplicarea votului prin corespondenţă la toate tipurile de alegeri, cât şi la referendumurile naţionale şi locale şi pentru ca înregistrarea să se facă o singură dată şi să fie valabilă la toate formele de scrutin. Ea a mai arătat că actuala lege nu prevede sancţiuni pentru netrimiterea sau întârzierea plicurilor de către Poşta Română, şi nici termenele în care confirmarea primirii plicurilor trebuie primită.

În replică, liberalul Mihai Voicu a susţinut că votul prin corespondenţă este dificil de aplicat la referendum. El a dat ca exemplu un referendum de suspendare a preşedintelui, arătând că într-un termen strâns de 30 de zile de la decizia de suspendare luată de Parlament, buletinele de vot nu pot fi făcute şi trimise.

Gabriel Vlase, preşedintele Comisiei de cod electoral (PSD), a răspuns solicitărilor societăţii civile, explicând că votul prin corespondenţă nu se aplică decât românilor din străinătate pentru că ”votul din ţară n-a reprezentat o problemă şi am considerat că întâi trebuie să rezolvăm problema votului din diaspora”.

”Facem acest proiect pentru alegerile parlamentare pentru că suntem strânşi de termenele constituţionale şi de faptul că sunt primele alegeri care vor urma la anul. Pentru alegerile europarlamentare nu suntem lămuriţi dacă cetăţenii care votează deja în diaspora, mai au voie să voteze încă odată şi pentru România. Vrem să vedem cum funcţionează acest pilot, de aceea am făcut o lege simplă, clară. Am preferat să simplificăm şi să trimitem buletinul de vot tipărit din ţară, aşa cum va fi pentru toţi cetăţenii care vor vota în străinătate”, a concluzionat Vlase.