Landul Bayern vrea să-şi controleze singur graniţa cu Austria

Ministrul de Interne bavarez Joachim Herrmann a criticat calitatea controalelor de la frontiera germano-austriacă. ”Din cauza lipsei de personal, poliţia federală nu poate controla anumite segmente. Noi am putea să preluăm această sarcină de a controla graniţa”, a declarat politicianul CSU pentru ziarul "Welt am Sonntag".

Acesta a arătat că oferta sa a fost însă respinsă de autorităţile centrale, chiar dacă riscurile la frontieră derivate din criminalitatea organizată şi ameninţările teroriste sunt foarte mari. În opinia lui Herrmann, este inadmisibil ca la cinci săptămâni după atentatele de la Paris să nu existe controale serioase la această frontieră.

Ministrul bavarez a criticat decizia pur politică luată la Berlin de a nu aproba, prin Ministerul federal de Interne, cererea Landului Bavaria de a-şi controla singur graniţele.

Poliţia federală, depăşită

Potrivit Spiegel, în perioada 13 septembrie-16 octombrie funcţionarii poliţiei federale au făcut jumătate de milion de ore suplimentare. Poliţiştii de frontieră din Bavaria lucrează până la 80 de ore pe săptămână, în schimburi de până la 13 ore. Cu toate acestea, nu toţi refugiaţii sunt înregistraţi din cauza fluxului mare, a lipsei de personal şi de know-how al poliţiei federale.

În acest context, Herrmann a reiterat că este nevoie de o reducere a numărului de refugiaţi care vor veni în 2016. Aceasta a fost cerinţa constantă a CSU, care i-a solicitat cancelarului Merkel să stabilească un număr limită de refugiaţi pe care-i va primi Germania.

”În continuare peste 4.000 de refugiaţi trec zilnic graniţa în Bavaria. Acest număr trebuie redus. Trebuie să limităm afluxul zilnic la 1.000 de oameni pe zi. Putem să primim şi să integrăm 350.000 de refugiaţi în 2016, dar nu din nou peste un milion”, a precizat ministrul bavarez de Interne.

Pe de altă parte, liderul CSU a cerut ca securizarea graniţelor externe ale UE să fie întărită. El a acuzat Grecia că nu-şi îndeplineşte obligaţiile de a-i înregistra pe refugiaţii care intră pe teritoriul ei, potrivit regulamentelor de la Dublin, şi a cerut ca ţara să fie exclusă din Schengen dacă continuă ”farsa din prezent”. Mai mult, Herrmann consideră că toţi cetăţenii UE şi non-UE care intră în spaţiul Schengen trebuie supuşi controalelor.

Integrare forţată

”În continuare peste 4.000 de refugiaţi trec zilnic graniţa în Bavaria. Acest număr trebuie redus. ”Trebuie să limităm afluxul zilnic la 1.000 de oameni pe zi. Putem să primim şi să integrăm 350.000 de refugiaţi în 2016, dar nu din nou peste un milion”, a susţinut ministrul bavarez de Interne.

Dincolo de măsurile de securizare a graniţei cu Austria, Uniunea Creştin-Socială (CSU), partenerul de coaliţie al CDU, a propus introducerea unei obligaţii de integrare pentru refugiaţii care vor să rămână. Aceştia vor fi obligaţi să urmeze cursuri de limba germană şi să depună o declaraţie de respectare a valorilor Republicii, în caz contrar existând posibilitatea unor sancţiuni precum reducerea prestaţiilor sociale.

Fiecare refugiat şi căutător de azil va trebui ”să accepte individual un contract de integrare, prin care se obligă să respecte valorile noastre, legislaţia şi normele unei coexistenţe paşnice”, se arată într-un document CSU, obţinut de ziarul Süddeutsche Zeitung.

Şi CDU, partidul Angelei Merkel, se pronunţase pentru acorduri de integrare, care să prevadă drepturile şi obligaţiile statului şi ale imigranţilor. ”Cine se opune constant acestora, trebuie să ştie că asta va avea consecinţe, precum reducerea prestaţiilor sociale”, arată un document de poziţie adoptat la Congresul CDU de la mijlocul lunii decembrie privind criza refugiaţilor.

Cheltuieli mari cu refugiaţii pentru Landuri

Criza refugiaţilor împovărează deja Landurile germane, care au prevăzute cheltuieli de cel puţin 17 miliarde de euro în 2016 pentru gestionarea fluxurilor de imigranţi, potrivit ziarului ”Die Welt”.

Landul Bavaria se va situa pe locul doi la cheltuieli cu 3,3 miliarde de euro, după Renania de Nord-Vestfalia, cu aproximativ patru miliarde de euro.