La mulţi ani, România!

Astăzi, 1 decembrie 2013, se împlinesc 95 de ani de la întregirea României, ziua în care mai puternici decât interesele antagonice şi forţele care au rupt România, românii şi-au exprimat voinţa şi putinţa de a fi una cu ţara mamă, "uniţi în cuget şi simţiri" în cadrul unuia şi aceluiaşi stat, mare, puternic şi independet.
Parada militară consacrată Zilei de 1 Decembrie, comemorarea a 95 de ani de la Marea Unire din 1918 (Epoch Times România)
Loredana Diacu
01.12.2013

La mulţi ani tuturor românilor, la 95 de ani de la înfăptuirea României ca stat unitar!

Astăzi, 1 decembrie 2013, se împlinesc 95 de ani de la întregirea României, ziua în care mai puternici decât interesele antagonice şi forţele care au rupt România, românii şi-au exprimat voinţa şi putinţa de a fi una cu ţara mamă, "uniţi în cuget şi simţiri" în cadrul unuia şi aceluiaşi stat, mare, puternic şi independet.

Pe 1 Decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 de delegaţi, a adoptat, în prezenţa a peste 100.000 de români de pretutindeni, rezoluţia prin care s-a consfinţit unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul (cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre) şi Ţara Ungurească (Crişana, Sătmar şi Maramureş) cu România, marcând naşterea statului român modern.

La 1 decembrie sărbătorim nu doar unirea Transilvaniei cu România, ci aniversăm deopotrivă revenirea în graniţele istorice a Basarabiei, unită cu România în 27 martie/9 aprilie 1918 şi a Bucovinei, alipită la ţara mamă în 15/28 noiembrie 1918 (calendar iulian/calendar gregorian).

Adunarea de la Alba Iulia a decretat unirea românilor din Transilvania, Banat şi judeţele vestice ale României. Ea a proclamat însă şi câteva din marile idei ce au guvernat România interbelică: votul universal, deplina libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare şi deplină libertate pentru confesiunile din stat, instaurarea unui regim democratic, libertatea presei, reforma agrara radicală, drepturi şi avantaje pentru muncitori etc.

Astăzi, când ţara îşi pune veşminte de sărbătoare, ieşind din mohoreala de zi cu zi pentru a urmări parada militară, soldaţii păşind toţi într-un pas, tancurile, avioanele şi emisiunile aniversare Tv, se cuvine să ne amintim, cu recunoştinţă pentru inaintaşii noştri, că, "fără această zi, România de astăzi nu ar exista", aşa cum afirma istoricul Constantin C. Giurăscu, într-un interviu acordat mediafax.

"În prezent, dacă vrem să menţinem statul român în adevăratul sens al cuvântului, se cuvine şi trebuie să păstrăm în mintea, cugetul şi conştiinţa noastră însemnătatea acestei zile. Să ne dăm seama că, fără această unire, România de astăzi nu ar exista. De aceea, trebuie să păstrăm (ziua de 1 Decembrie, n.r.) nu numai ca zi de sărbătoare, dar mai ales ca zi de educaţie, de adunare laolaltă a românilor, fiindcă, fără România, toţi cei care astăzi mai pozează în mari europeni şi democraţi nu ar însemna mare lucru", declara Giurăscu, într-un apel la reverenţă faţă de profundele semnificaţii ale zilei de azi.

„"Fii om, fii drept şi recunoaşte că deasupra ambiţiilor şi intrigilor şi urilor este Patria, este veşnicia Neamului şi că acolo trebuie să ne întâlnim întotdeauna chiar dacă nu ne înţelegem de fiecare dată!."

Astăzi, când sondajele spun că trei sferturi dintre români se declară în favoarea unirii Moldovei cu România, să ne amintim în ce a constat măreţia Unirii de la 1918, conform istoricilor care au scris despre ea:

"Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia ei stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera niciunui om politic, a niciunui guvern, a niciunui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan ţâşnit cu putere din străfundurile conştiinţei unităţii neamului[...] Marea Unire nu a fost rezultatul participării României la război. Nici partizanii Antantei, nici cei ai Puterilor Centrale nu au avut în vedere revoluţia din Rusia şi destrămarea monarhiei austro-ungare. Nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci actul de voinţă al naţiunii române de a-şi da armătura teritorial-instituţională, care este statul naţional.[...] O necesitate istorică - naţiunea trebuie să trăiască într-un stat naţional - s-a dovedit mai puternică decât orice guvern sau partid, culpabil de egoisme sau incompetenţă şi, punând în mişcare naţiunea, i-a dat acea forţă uriaşă ca peste toate adversităţile să dea viaţă aspiraţiei sale: statul naţional." ("Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român", prin Revista Agero).

Şi, în aceste vremuri tulburi şi frământate, în care pare că soarta României este adesea decisă împotriva voinţei celor care o locuiesc şi în care zbaterea politică oboseşte prin zgomot şi grotesc, aş încheia cu un apel adresat cândva românilor de mareşalul Ion Antonescu:"Fii om, fii drept şi recunoaşte că deasupra ambiţiilor şi intrigilor şi urilor este Patria, este veşnicia Neamului şi că acolo trebuie să ne întâlnim întotdeauna chiar dacă nu ne înţelegem de fiecare dată!

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor