Justiţia, în zodia PSD. Kovesi a luat atitudine: Am decis convocarea Adunării Generale

Având în vedere situaţia de "incertitudine" creată de ministrul PSD al Justiţiei, DNA a decis convocarea Adunării Generale pentru data de 31 august, astfel încât procurorii să îşi poată exprima opiniile referitoare la modificările care vizează legile justiţiei propuse şi la felul în care le va fi influenţată activitatea pe care o desfăşoară în cadrul instituţiei, reiese dintr-un comunicat de presă remis joi de agenţia anticorupţie.

În acelaşi timp, conducerea DNA a transmis o scrisoare deschisă ministrului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii, procurorului general al Parchetului General şi preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a semnala o serie de aspecte legate de situaţia creată după anunţul ministrului Justiţiei.

Nemulţumirile DNA

1. DNA nu a luat cunoştinţă nici anterior, nici după conferinţa de presă în care au fost prezentate modificările la legile justiţiei (Statutul magistratului, Legea pentru organizarea judiciară, Legea privind CSM), de forma scrisă a celor trei proiecte de lege pentru a avea posibilitatea de a le analiza şi de a exprima un punct de vedere fundamentat pe marginea acestor modificări.

2. Raportat la modificările propuse, deşi ministrul Justiţiei a afirmat că proiectele vor fi trimise spre avizare la CSM, DNA nu a fost consultată în vreun fel, nici cu privire la necesitatea lor, nici cu privire la impactul pe care acestea l-ar determina asupra activităţii desfăşurate de procurorii anticorupţie.

3. Într-o primă evaluare, realizată numai pe baza prezentării făcute de ministrul Justiţiei, în lipsa proiectelor integrale, scrise, au rezultat următoarele:

- Trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea ministrului Justiţiei, numit politic, este o modificare de natură să afecteze grav independenţa procurorilor în exercitarea activităţii lor, în raport de factorul politic;

- Crearea unei direcţii specializate pentru cercetarea magistraţilor nu a fost justificată de apariţia unei situaţii obiective ce ar necesita o schimbare de politică penală şi nici nu a fost discutată în cadrul sistemului judiciar; o asemenea modificare ar restrânge aria de competenţă a DNA, în sensul că procurorii DNA nu vor mai putea investiga fapte de corupţie săvârşite de magistraţi. Datele statistice privind condamnările definitive arată că faptele de corupţie comise de magistraţi nu reprezintă un fenomen aparte în comparaţie cu alte categorii, nici prin tipologii, nici ca număr: astfel, în perioada 2005 – august 2017, s-au pronunţat decizii de condamnare definitivă faţă de un număr de 88 de magistraţi (44 procurori, 43 de judecători şi un magistrat asistent), majoritatea pentru infracţiuni de luare de mită şi trafic de influenţă, comparativ un număr de 575 de ofiţeri şi agenţi de poliţie, 121 lucrători vamali, 106 primari de comune, oraşe şi de municipii condamnaţi definitiv în perioada 2005 - 2016;

- Extinderea motivelor pentru care procurorul ierarhic superior poate să infirme soluţiile adoptate de procurorul de caz ar putea să creeze condiţii pentru restrângerea independenţei procurorului care desfăşoară ancheta penală;

- Majorarea vechimii necesare la de 6 ani (inclusiv anii de pregătire la INM) la 8 ani (fără anii de pregătire la INM) va face mai dificilă asigurarea gradului de ocupare a schemei de personal a DNA.

Din evaluarea preliminară a mai reieşit că există şi alte aspecte de natură a afecta activitatea procurorilor anticorupţie, după cum există şi o serie de modificări ce păreau a fi necesare, însă asupra acestora DNA va exprima o opinie numai după ce va lua cunoştinţă de proiectele de modificare, în integralitatea lor.