Italia sfidează cererea UE pentru un buget mai mic. Bruxelles-ul neliniştit

Guvernul italian a promis marţi că îşi va susţine cu fermitate proiectul de cheltuieli bugetare pentru 2019, ignorând astfel termenul limită impus de Comisia Europeană pentru revizuirea planului.

Deşi Italia a făcut ajustări minore, acestea probabil nu sunt de natură să mulţumească Comisia şi vor menţine naţiunea de la Mediterană într-un impas cu miză ridicată cu Bruxelles-ul, care ar putea rezulta în sancţiuni financiare [împotriva Romei], potrivit Deutsche Welle.

Cu puţin timp înaintea expirării termenului limită, vicepremierul italian Luigi Di Maio a anunţat că guvernul nu îşi va schimba planul ambiţios de cheltuieli sociale, precizând că extinderea cheltuielilor este necesară pentru a promova creşterea economică după câţiva ani de austeritate.

Planul bugetar al Italiei va creşte deficitul său bugetar la 2,4 din PIB, o creştere semnificativă comparativ cu ţinta guvernului precedent de 0,8%.

Pe de altă parte, Comisia Europeană prevede un deficit bugetar care, până în anul 2020, va depăşi limita de 3,0% impusă de UE.

În prezent, Italia riscă să fie amendată cu până la 0,2% din PIB, adică o amendă de aproximativ 35 milioane de euro.

Guvernul italian a făcut unele ajustări, precizând că plănuieşte să vândă unele proprietăţi guvernamentale pentru a strânge numerar. Di Maio nu a detaliat ce anume va fi vândut, dar a precizat că proprietăţile nu includ “bijuteriile de familie”.

Bugetul nu se va schimba

Vicepremierul italian Di Maio, liderul Mişcării populiste Cinci Stele (M5S), a anunţat marţi seara decizia Romei, după o întâlnire ministerială.

“Bugetul nu se va schimba... Avem convingerea că acesta este bugetul necesar pentru ca ţara să se pună din nou pe picioare”, a precizat el.

Luând cuvântul marţi în Parlamentul European, cancelarul german Angela Merkel a declarat că UE doreşte să discute cu Italia, adăugând că zona euro va funcţiona doar dacă “fiecare membru individual îşi îndeplineşte responsabilitatea legată de finanţele sustenabile”.

O creştere a deficitului bugetar va duce la mărirea datoriei publice a ţării. În prezent, raportul datorie publică/PIB al Italiei este de 130%, ocupând locul al doilea în UE, după Grecia. În zona euro, raportul datorie/PIB recomandat este de 60%. Creşterea nivelului datoriei publice va ameninţa credibilitatea Italiei pe pieţele globale şi, potrivit unor economişti, ar putea submina creşterea economică a ţării.

Guvernul de coaliţie al Italiei, format din M5S şi partidul de extremă dreapta Liga, consideră că mărirea cheltuielilor este singura cale pentru impulsionarea creşterii economice. Planul guvernului de a creşte cheltuielile urmăreşte să implementeze o serie de promisiuni electorale, inclusiv reducerea taxelor, reducerea vârstei de pensionare şi venitul universal.

Dacă oficialii UE resping din nou planul bugetar, Comisia Europeană poate declanşa o acţiune legală pe baza unei proceduri privind deficitul excesiv. Statele membre UE vor trebui apoi să aprobe propunerea Comisiei, iar Italiei i se va da un alt termen limită pentru a face modificările necesare. Totuşi, dacă Roma va refuza în continuare să se conformeze, Comisia va aplica apoi amenzi în valorare de până la 0,2% din PIB-ul ţării sau va tăia subvenţiile regionale ale blocului.