Italia ameninţă UE cu “opţiunea nucleară”: Vom oferi vize UE pentru 200.000 de imigranţi şi îi trimitem în nord

La două săptămâni după ce Italia a reacţionat cu furie la decizia Austriei de a trimite soldaţi şi vehicule blindate la graniţa dintre cele două naţiuni şi de a reactiva controalele de frontieră în Pasul Brenner de teamă că guvernul din Roma nu va reuşi să facă faţă celor 85.000 de imigranţi şi refugiaţi care au pătruns până acum în acest an pe teritoriul Italiei, guvernul italian a ameninţat că va retalia într-o manieră care va genera o criză iminentă a imigranţilor precum şi o amplificare a tensiunilor dintre cele două naţiuni UE, potrivit unui articol publicat de site-ul Zero Hedge.

Conform rapoartelor publicaţiei The Times, un ministru şi un senator din Italia au ameninţat că vor emite vize UE temporare pentru mii de imigranţi, încercând să soluţioneze criza imigranţilor şi a refugiaţilor care se amplifică în Italia. Vizele le-ar permite refugiaţilor să călătorească spre nordul continentului. Mişcare a fost descrisă ca o “opţiune nucleară” ce va permite unui număr de aproximativ 200.000 de imigranţi, care sunt blocaţi în prezent în Italia, să călătorească în întreaga Europa folosind o breşă în directivele Bruxelles-ului.

Premierul italian Paolo Gentiloni este complet nemulţumit de faptul că restul ţărilor UE au refuzat până acum să primească refugiaţi pe baza unei cote obligatorii impuse şi au închis porturile pentru ambarcaţiunile de salvare, în condiţiile în care numărul refugiaţilor care se încumetă la periculoasa călătorie pe mare din Libia spre Europa a crescut.

Anterior, Italia a cerut vecinilor săi din UE să se implice în soluţionarea crizei umanitare tot mai mari, dar a fost dezamăgită de lipsa completă de acţiune. Impasul l-a forţat pe fostul premier italian Matteo Renzi să şocheze establishmentul liberal european când, în urmă cu aproape două săptămâni, a publicat extrase dintr-o nouă carte în care a declarat că “trebuie să ne eliberăm de un sentiment de vină. Nu avem datoria morală să primim în Italia oameni care se află într-o situaţie mai grea decât a noastră”.

Renzi a avertizat, de asemenea, că Roma va încerca să limiteze finanţele către naţiunile UE care au refuzat să ofere ajutor. “Ei închid uşile. Le vom bloca fondurile”, a precizat el.

După o săptămână, nici măcar inversarea poziţiei lui Renzi nu a declanşat o reacţie a UE. Din cauza locaţiei sale geografice, Italia a fost unul dintre primele puncte de intrare pentru imigranţii şi refugiaţii care doresc să ajungă în Europa. Peste 86.000 de imigranţi au traversat Mediterana spre Italia până acum în acest an, guvernul italian luptându-se să facă faţă unui număr tot mai mare de oameni care fug din nordul Africii spre continentul european.

Între timp, sute de solicitanţi de azil sunt înghesuiţi în centre supraaglomerate – numite de localnici “depozite umane” – care sunt răspândite în sate mici pe cuprinsul ţării. Mattia Toaldo, un analist senior la Consiliul European pentru Relaţii Externe, a declarat pentru publicaţia The Times: “Dacă imigranţii continuă să sosească şi Italia decide să le ofere acte pentru a traversa frontierele şi să părăsească Italia, atunci aceasta ar fi o opţiune nucleară”.

Şi, din moment ce “italienii şi-au pierdut orice speranţă că vor primi ajutor din partea UE”, ar putea spune: “Dacă nu transformaţi problema [refugiaţilor şi imigranţilor] într-o provocare comună, atunci o vom face noi”, a adăugat Toaldo.

De fapt, acesta este lucrul pe care îl fac deja unii membri ai guvernului premierului Gentiloni: Mario Giro, adjunct al ministrului de Externe, şi Luigi Manconi, senator în Partidul Democrat de guvernământ, au declarat publicaţiei The Times că se discută despre emiterea de vize temporare pentru imigranţi. Giro consideră că Italia poate exploata Directiva 2001/55 a Consiliului European, dezvoltată după conflictul din Balcani pentru a oferi permise temporare de intrare în Europa unui număr mare de refugiaţi.

Fără a mai fi nevoie să menţionăm dacă Italia urmăreşte acest curs de acţiune şi, în cele din urmă, activează “opţiunea nucleară”, atunci suportul pentru schema Schengen, care permite tuturor cetăţenilor UE să călătorească liber pe cuprinsul Uniunii, ar putea fi în pericol. Mai rău, din moment ce destinaţia finală a majorităţii imigranţilor va fi Germania, acest lucru ar putea declanşa o criză similară cu cea de la sfârşitul anului 2015, când cancelarul Angela Merkel a primit în Germania peste un milion de refugiaţi şi imigranţi.

Folosirea “opţiunii nucleare” va amplifica de asemenea tensiunile nu numai cu Austria, dar şi cu vecina Franţa, care a folosit câini şi ameninţă cu desfăşurarea de blindate pentru a respinge imigranţii care încearcă să treacă frontiera nordică a Italiei. France 24 a relatat că, poate, în anticiparea unei astfel de mişcări, au fost ridicate corturi albe imense într-o fostă zonă militară la marginea satului Conetta, unde sunt găzduiţi aproximativ 1.400 de bărbaţi din Africa”.

“Obişnuiam să numesc acest loc un lagăr modern”, a declarat primarul din Cona, Albero Panfilio, pentru AFP, făcând referire la lagărele de concentrare. Comuna Cona include şi satul Conetta. “După doi ani, acesta încă este un loc în care fiinţele umane sunt înghesuite laolaltă, fără nicio speranţă pentru viitor”.

“Acum îl numesc un depozit uman. Imigranţii sosesc, [autorităţile] nu ştiu unde să îi plaseze, au un depozit, şi îi aruncă acolo”, a precizat el, adăugând că solicitanţii de azil sunt trataţi ca “nişte gunoaie”.

În acelaşi timp, la 10 km distanţă, în Bagnoli di Sopra, 700 de imigranţi sunt înghesuiţi într-o altă fostă bază militară înconjurată de garduri cu sârmă ghimpată, unde jurnaliştii nu au acces.

În cele din urmă, apare o întrebare: în condiţiile în care Europa nu poate împiedica Italia să activeze “opţiunea nucleară”, va activa Bruxelles-ul propriul său “răspuns nuclear” în semn de retaliere? În 2011, o “Europa unită” şi Banca Centrală Europeană l-au înlăturat de la putere aproape peste noapte pe fostul premier Silvio Berlusconi după ce acesta a ameninţat că ţara sa va ieşi din zona euro, forţând randamentele obligaţiunilor italiene să crească cu peste 10%. Dar, deşi de această dată economia italiană este relativ stabilă, dacă Roma va emite vize pentru 200.000 de imigranţi nedoriţi în braţele Europei, un răspuns sigur din partea Bruxelles-ului va fi unul de natură financiară: s-ar putea ca Mario Draghi, preşedintele BCE, să trimită un mesaj foarte clar, dacă nu ţării sale native atunci guvernului acesteia, că va fi imediat inclus pe o listă neagră de către Europa. De asemenea, s-ar putea ca Bruxelles-ul să ia măsuri pentru a forţa răsturnarea guvernului italian actual.