Israelul vrea să creeze o "zonă tampon" de securitate în interiorul Fâşiei Gaza

Israelul doreşte să creeze o zonă "tampon" în interiorul Fâşiei Gaza pentru a împiedica Hamas să se poată aduna în viitor în apropierea graniţei sale, a declarat Mark Regev, consilier de rang înalt al lui Benjamin Netanyahu, potrivit The Telegraph.

Regev a afirmat că Ierusalimul are nevoie de o "zonă de securitate" în jurul fâşiei de coastă pentru a-i împiedica pe locuitorii din Gaza să acceseze pe jos gardul de frontieră.

Guvernul lui Netanyahu ar fi informat deja mai mulţi vecini arabi despre dorinţa sa de a delimita o secţiune pe partea palestiniană a frontierei, ca parte a propunerilor pentru viitorul postbelic al enclavei.

"Aceasta va fi o condiţie prealabilă necesară pentru orice realitate post-Hamas", a declarat Regev.

El a adăugat că Israelul plănuieşte să menţină "controlul general de securitate" al teritoriului "în viitorul previzibil" după încheierea luptelor.

Regev a insistat asupra faptului că o zonă tampon nu echivalează cu "Israelul ia teritoriu din Gaza".

Cu toate acestea, propunerile au primit o primire moderată la Washington, unde purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional pentru Securitate al SUA, John Kirby, a declarat: "Nu susţinem nicio reducere a limitelor geografice ale Fâşiei Gaza".

Vicepreşedinta Kamala Harris a schiţat propria viziune a SUA pentru o Gaza postbelică.

"Vrem să vedem o Gaza şi Cisiordania unificate sub autoritatea Autorităţii Palestiniene", a declarat ea.

Harris a subliniat, de asemenea, preocupările SUA cu privire la numărul mare de victime civile ale ofensivei israeliene, în timp ce participa sâmbătă la summitul COP28 din Dubai.

"Prea mulţi palestinieni nevinovaţi au fost ucişi. Credem că Israelul trebuie să facă mai mult pentru a proteja civilii nevinovaţi", a menţionat ea.

Aripa armată a grupării militante Hamas, Brigăzile Al Qassem, a emis sâmbătă o declaraţie în care a afirmat că a lansat o ploaie de rachete asupra Tel Avivului ca răspuns la războiul în curs al Israelului în Fâşia Gaza.

Israelul a atacat sâmbătă obiective din jumătatea sudică dens populată a Fâşiei Gaza, bombardând peste 400 de ţinte în primele 24 de ore de la încheierea unui armistiţiu fragil.

Forţele de Apărare Israeliene (FDI) au declarat că avioanele de luptă au efectuat lovituri ample asupra oraşului Khan Younis din sud, unde se crede că se află liderii Hamas.

În nordul Fâşiei Gaza, o lovitură aeriană a distrus o clădire rezidenţială care găzduieşte familii strămutate în tabăra urbană de refugiaţi Jabaliya, la periferia oraşului Gaza.

Cel puţin nouă persoane, inclusiv trei copii, au fost ucise într-un atac asupra unei case din Deir al-Balah, în sud, potrivit spitalului unde au fost transportate victimele.

Spitalul a primit, de asemenea, şapte persoane ucise în loviturile aeriene din timpul nopţii, inclusiv doi copii.

Cel puţin 200 de palestinieni au fost ucişi de la reluarea luptelor vineri dimineaţă, potrivit Ministerului Sănătăţii din Gaza, condus de Hamas.

Speranţele unei reveniri la negocieri pentru noi armistiţii au fost afectate atunci când Netanyahu a ordonat negociatorilor săi să se întoarcă din Qatar după ce discuţiile au intrat în impas.

Oficiali ai agenţiei israeliene de informaţii Mossad au lăudat eforturile "extraordinare" ale mediatorilor qatarezi din Doha, împreună cu ajutorul Egiptului şi al CIA, pentru a asigura eliberarea celor 108 ostatici.

Dar biroul lui Netanyahu a declarat că discuţiile pentru eliberarea altor 136 de ostatici Hamas rămaşi în viaţă au ajuns într-un "impas".

Preşedintele francez Emmanuel Macron a acceptat provocarea de a lucra la un nou armistiţiu în timp ce se îndrepta sâmbătă spre Qatar.

Macron s-a declarat "foarte îngrijorat" de reluarea violenţelor şi a reiterat apelurile pentru "o încetare de durată a focului" pentru a elibera toţi ostaticii, pentru a permite intrarea mai multor ajutoare şi pentru a asigura Israelul de securitatea sa.

"Nu există o securitate durabilă pentru Israel în regiune dacă securitatea sa este obţinută cu preţul vieţilor palestiniene şi, prin urmare, al resentimentelor opiniei publice din regiune", a afirmat liderul francez.