Integritatea R. Moldova distrusă din interior: Găgăuzia aniversează 25 de ani de „independenţă”

Nu o dată partidele de stânga din Republica Moldova au acuzat autorităţile române de efectul distructiv adus în destabilizarea situaţiei din Moldova, prin susţinerea protestelor unioniste organizate în ultima perioadă la Chişinău. Ba mai mult, Igor Dodon, liderul formaţiunii pro-ruse, PSRM, a solicitat interzicerea tuturor organizaţiilor care promovează ideea unirii.

Mă întreb acum de ce nu ia nimeni nicio atitudine faţă de sărbătoarea care urmează să fie organizată de administraţia de la Comrat, cu ocazia aniversării autoproclamatei „Republici Găgăuzia”? La 19 august 1990, autorităţile locale pro-ruse din acea perioadă au pus bazele întemeierii formaţiunii separatiste, astfel că integritatea R. Moldova se află într-un pericol continuu, care vine din interiorul ţării, şi nicidecum din exterior.

În acest an, cea de-a 25-a aniversare a autoproclamatei republici găgăuze va fi sărbătorită în aceeaşi zi cu hramul Comratului, transmite Gagauziainfo.md. În program sunt incluse o slujbă bisericească care va fi oficiată la catedrala Comrat, întreceri sportive, o paradă a colectivelor artistice, un concert în piaţa principală a oraşului, precum şi focuri de artificii.

Potrivit deschide.md, la 19 august 1990, forţele separatiste din sudul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, s-au reunit sub egida mişcării Găgăuz Halkî, convocând un aşa-zis congres al deputaţilor poporului din sudul Moldovei, care a proclamat înfiinţarea unei pretinse republici în componenţa URSS. Patru ani mai târziu, în decembrie 1994, a fost înfiinţată Unitatea Teritorial-Administrativă (UTA) Găgăuzia, printr-o Lege votată de Parlamentul dominat atunci de agrarieni, din componenţa căreia făceau parte raioanele Comrat, Ceadîr-Lunga şi Vulcăneşti.

În octombrie 1990, un grup de voluntari de la Chişinău a pornit într-un marş spre Găgăuzia, încercând să pună capăt mişcării de destrămare a statului. Această acţiune se putea transforma, în orice moment, într-un conflict armat, având în vedere că acţiunile separatiştilor găgăuzi erau susţinute în secret de administraţia centrală de la Moscova şi în mod deschis de liderii de la Tiraspol. Într-un final, totul s-a rezolvat în mod paşnic, însă pretinsa republică găgăuză, a făcut tot posibilul să-şi păstreze statutul de formaţiune teritorială autoproclamată, obţinând, până la urmă autonomia.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.