Dan Dungaciu: Reintegrarea celor două maluri ale Nistrului ar aduce Moldovei 10% din voturile pro-ruse

Responsabil de mediul social din Republica Moldova este nu doar monopolul media al Rusiei exercitat prin intermediul oligarhilor, cum au, tot mai mulţi, tendinţa să creadă, dar şi un soi de „şiretenie a elitelor locale”, care, au crezut, ca şi cei din Ucraina, că se pot „ împrieteni cu ambele tabere”, UE şi Rusia, până în momentul în care totul s-a întors împotriva lor. De această părere este directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române, prof. univ. dr. Dan Dungaciu.

Potrivit infoprut.ro, aceste elite politice, corupte până în măduvă, au permis Rusiei să vină cu un aparat propagandistic de proporţii la nivelul televiziunilor, iar interzicerea lor acum ar fi inutilă, odată ce liderii politici, aşa-zişi pro-europeni au făcut tot ce-au putut pentru a arăta propriului popor că pe parcursul european al Moldovei s-a pus punct, nemaiexistând nici un strop de voinţă politică pentru acest proiect acum.

„Amintiţi-vă de televiziunea română de stat, care a fost scoasă din grilă de Voronin. Pro-europenii care au venit la putere în 2009 nu au anulat această decizie, dar au decis să o includă numai în abonamentele la cablu. Abia acum au început să se gândească la interzicerea televiziunilor ruseşti. Şi este, evident, prea târziu, pentru că efectele lor se vor vedea în timp. În al doilea rând, oamenii deja şi-au format opiniile: pro-europenii nu mai au credibilitate la Chişinău şi asta nu din vina lui Putin. Pentru că, pe 7 aprilie 2009, când tinerii au ieşit în stradă şi au schimbat regimul, posturile de televiziune ruseşti au fost şi ele acolo. La fel şi în cazul Revoluţiei Portocalii din Ucraina, televiziunile ruseşti au fost acolo şi abia apoi au fost interzise. Deci, cum au fost posibile aceste două momente, cu toate acele televiziuni ruseşti pe teren? Răspunsul este simplu: pentru că populaţia a crezut atât în UE, cât şi în liderii europeni. Dar acum, în Republica Moldova, când oamenii nu mai cred în liderii europeni şi în proiectul european, se gândesc şi ei să interzică televziunile ruseşti. Dar nu se va întâmpla nimic!”, a declarat Dungaciu, într-un interviu acordat pentru Balkan Defense.

În acelaşi interviu, politicianul român a atins şi problema regiunii transnistrene, considerând că toate tensiunile din acest teritoriu se datorează crizei economice. În opinia directorului ISPRI, Rusia încearcă să inoculeze ideea că Nistrul este o „linie de război pe care nimeni nu-l poate controla”, nici chiar UE, OSCE sau NATO.

„Dezgheţarea (conflictului transnistrean) are diferite conotaţii la Kremlin, care a început să-şi pună întrebări: ce se întâmplă? Este formatul 5+2 evitat? Plasarea lui Saakaşvili la Odesa, legile din Ucraina care interzic tranzitul soldaţilor ruşi în Transnistria, toate aceste lucruri au alertat ruşii. Au început aceste exerciţii militare prin care se urmăreşte următorul mesaj: „Nu ştim ce pui la cale, dar orice ar fi, nu îţi va fi uşor”. Asta ne arată că ruşii se tem, pentru că Transnistria este un teritoriu îndepărtat, nu este Abhazia sau Osetia de Sud. Ruşii ştiu că Poroşenko poate fi imprevizibil. Ucrainenii ar putea spune: „Haideţi să facem în Transnistria ceea ce au făcut ruşii în Crimeea!”. Desigur, acesta este un scenariu fantasmagoric. Prin urmare, ruşii au lansat unele semnale”, a adăugat geopoliticianul român.

Cele două maluri ale Nistrului acţionează ca „doi magneţi stricaţi, care nu mai pot fi uniţi din nou”, a punctat Dungaciu, precizând, totodată că diferenţa dintre ele este „radicală”. „Cei din regiunea transnistreană trăiesc într-un mediu total diferit, ideologic şi economic, şi, dacă cele două părţi se vor reintegra, Republica Moldova va asimila aproximativ 10% din voturile pro-ruse. Şi atunci va avea un guvern pro-rus, care va vota chiar de-a doua zi în favoarea aderării la Uniunea Vamală şi apoi la Uniunea Euroasiatică a lui Putin”, a subliniat geostrategul la final.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.