Întâlnire de urgenţă a ONU după recentele teste cu rachete ale Phenianului

La întâlnirea Consiliului de Securitate al ONU (CSONU) pe tema ultimelor teste ale Phenianului, preşedintele Alexis Lamek a sugerat că, în unanimitate, membrii consiliului s-au opus activităţilor nucleare nord-coreene.
Alexis Lamek, preşedintele Consiliului de Securitate al ONU.
Alexis Lamek, preşedintele Consiliului de Securitate al ONU. (Captură Foto)
Andrei Popescu
23.06.2016

Întâlnirea cu uşile închise a avut loc miercuri noaptea la cererea Statelor Unite şi a Japoniei, după ce ambele ţări şi-au manifestat temerile faţă de cele mai recente teste cu rachete de rază medie desfăşurate de Coreea de Nord.

Anterior, în aceeaşi zi, liderul nord-coreean Kim Jong-un a afirmat că au reuşit testele cu două rachete Musudan de rază medie, susţinând că este un “eveniment măreţ” care întăreşte în mod semnificativ capabilitatea Nordului pentru un atac nuclear preventiv.

Rachetele Musudan au o rază teoretică de acţiune cuprinsă între 2.500 şi 4.000 de km, făcându-le capabile să atingă teritorii din Coreea de Sud, Japonia şi bazele militare americane de pe insula Guam.

China este aliat al Coreei de Nord şi membru permanent al CSONU şi nu sunt clare, totuşi, concluziile întâlnirii sau dacă Beijingul a fost de acord cu o potenţială opoziţie faţă de lansările Phenianului.

Alexis Lamek, preşedintele Consiliului de Securitate al ONU, a declarat după consultări că “toţi membrii au considerat că aceste lansări încalcă rezoluţiile consiliului şi au insistat asupra importanţei cruciale de a lucra pentru implementarea lor”. Totuşi, Lamek nu a dat detalii.

La rândul ei, Samantha Power, ambasadorul american la ONU, a declarat că întâlnirea consiliului a fost solicitată din cauza “tiparului de sfidare a comunităţii internaţionale manifestate de Coreea de Nord”.

“Începând cu luna martie am văzut 10 teste de rachete balistice desfăşurate într-o succesiune rapidă, care au sfidat cinci rezoluţii ONU”, a susţinut Power.

Coreea de Sud susţine că Nordul a încercat să desfăşoare patru teste în aprilie şi mai, dar toate acestea au eşuat.

Tensiunile s-au amplificat în regiune începând cu luna ianuarie, când Coreea de Nord a anunţat că a detonat cu succes o bombă cu hidrogen, acesta fiind al patrulea său test nuclear, şi a când a promis că îşi va dezvolta programul nuclear pentru a descuraja o potenţială agresiune din partea SUA şi a aliaţilor săi regionali.

O lună mai târziu, Phenianul a lansat o rachetă de rază lungă, susţinând că a plasat un satelit de observare a Pământului pe orbită. Totuşi, Washingtonul şi Seulul au denunţat afirmaţiile, considerând că Nordul încearcă să acopere testarea unei rachete balistice intercontinentale.

Phenianul a fost supus celui mai dur set de sancţiuni ONU în două decenii. Totuşi, Coreea de Nord a declarat că nu va renunţa la puterea sa nucleară decât dacă SUA pune capăt politicii ostile faţă de Phenian şi dacă dizolvă comandamentul militar condus de americani în Coreea de Sud.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor